Justitia din Romania, blocata de termene lungi: Un an si trei luni primul termen de judecata de la inregistrarea dosarului

Sistemul judiciar din Romania este sufocat de dosare, iar stabilirea primului termen de judecata pentru finalul lui 2011 a fost hotarata deja la mai multe instante din Bucuresti si din tara. La capitolul termene lungi, Tribunalul Bucuresti conduce topul, avand deja tot anul 2011 ticsit. Totul se intampla din cauza numarului de cauze noi care a crescut simtitor in ultimul an, a supraincarcarii unor magistrati si a numarului insuficient de judecatori din instantele aglomerate.

• Consiliul Suprem al Magistraturii a lansat la inceputul anului un program menit sa elimine supraincarcarea judecatorilor si sa reduca timpul de solutionare a cauzelor, doar ca efectele in multe cazuri au fost tocmai inverse, unii judecatori au ramas la fel, daca nu chiar si mai incarcati, iar termenele la dosarele noi devin din ce in ce mai lungi.

• Presedintele Basescu a chemat luni partidele politice la Cotroceni pentru a discuta, printre altele, si despre legea privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor.

Anul trecut, Consiliul Suprem al Magistraturii, a aprobat „Program pentru stabilirea volumului optim de munca si asigurarea calitatii activitatii in instante in anul 2010”. Programul era menit sa vina in ajutorul judecatorilor prin stabilirea unui numar maxim de dosare pe care acestia le pot prelua, pentru a evita supraincarcarea, precum si in ajutorul omului de rand prin reducerea timpului de solutionare a cauzelor.

Cu toate acestea, implementarea programului a ajuns sa provoace alte noi probleme care afecteaza bunul mers al sistemului judiciar si care au dat deja peste cap activitatea in instante.

Instantele si punctajul de 3960/judecator

Programul avea scopul sa elimine suprasolicitarea judecatorilor generata de modul de incarcare a sedintei de judecata prin repartizarea unui numar mare de dosare pe complet fara a se tine cont de gradele de complexitate ale cauzelor. Astfel, CSM a stabilit ca fiecare dosar sa primeasca „puncte de incarcare” si fiecare judecator sa nu depaseasca limita de 3.960 de astfel de puncte pe an. Intreg programul detaliat il puteti citi aici.

Un punct de incarcare reprezinta gradul de complexitate al dosarului raportat la stadiul procesual. Numarul maxim de puncte de incarcare anuala (3960/judecator) este calculat la dosarele nou intrate, la judecatorie, tribunal si curte de apel. Astfel, pentru fiecare sedinta, judecatorul nu poate sa primeasca dosare noi care sa insumeze mai mult de 90 de puncte (o sedinta pe saptamana).

Problemele apar insa in cazul instantelor de judecata foarte aglomerate. Deja unii magistrati, desi suntem in luna octombrie, au atins si chiar depasit acel prag de 3.960 de puncte.

Prima problema e tocmai suprasolicitarea unor judecatori care au depasit numarul de puncte de incarcare si carora le mai sunt atribuite noi dosare (lucru pe care programul avea menirea sa-l corecteze).

Cristi Danilet

Foto: Agerpres

„Va spun ca deja in tara, presedintii unor instante nu au de ales decat sa le dea dosare noi si judecatorilor care au atins limita de 3.960 de puncte. Nu este corect fata de judecatorii care sunt supraincarcati, care si-au atins limita, si care acum le sunt puse in carca noi si noi dosare. Problema poate fi rezolvata cu noi judecatori care sa intre in sistem. Avem nevoie de asa ceva„, ne-a declarat judecatorul Cristi Danilet, vicepresedintele judecatoriei Oradea si candidat CSM.

Cea mai mare problema, insa, apare in cazul dosarelor noi care primesc termene nerealiste, unele programate tocmai peste un an. Acest lucru se intampla din cauza suprasolicitarii magistratilor, corelata cu cresterea numarului de dosare noi cu care este investita instanta, precum si a lipsei de personal din sistem.

Termenele la dosarele noi sunt acordate de catre un sistem informatic numit ECRIS, iar printre parametrii de care tine cont sistemul cand atribuie data si dosarul unui judecator se regaseste si numarul de puncte de incarcare ale magistratilor pe sedinta. Mai multe despre sistemul ECRIS aici.

Daca mai punem la socoteala si ca in multe instante numarul de judecatori care activeaza este mai mic din diverse motive (concedii de maternitate, posturi blocate pe motive procedurale, presedinti de sectie care beneficiaza de o incarcare redusa etc), decat numarul total oficial la care se imparte volumul de munca, atunci putem intelege cum primele termene de judecata ajung sa fie foarte lungi, unele instante acordand termene in cazul dosarelor noi tocmai spre finele lui 2011.

Alexandrina Radulescu

Foto: Agerpres

„Din cauza situatiei create, sunt date termene anul viitor, chiar spre partea a doua. Exista multe cereri de schimbare a termenului pentru ca sunt cazuri in care miza procesului conteaza foarte mult pentru oameni. Am incercat sa vorbim cu cei de la Ministerul Justitiei sa suplimenteze schemele de personal. Teoretic au inteles ca este o problema si ca trebuie rezolvata„, a declarat pentru HotNews.ro judecatoarea Ana Cristina Labus, membru CSM.

„Situatia actuala este foarte grava. Volumul de munca a crescut cu 50% fata de anul precedent in conditiile in care resursele alocate sunt in scadere. Vom organiza o conferinta acum pe 12 octombrie si l-am invitat si pe Ministrul Justitiei pentru a discuta toate problemele din sistemul judiciar„, ne-a declarat judecatoarea Alexandrina Radulescu, membru CSM

8 luni termen intr-un dosar banal de neplata intretinerii

Termene foarte lungi la dosarele noi inregistrate se regasesc la din ce in ce mai multe instante din tara. Spre exemplu, la Judecatoria Cluj-Napoca, un dosar de partaj judiciar, inregistrat in data de 6 octombrie, a primit termen abia pe 15 aprilie 2011. O astfel de situatie se regaseste si la Judecatoria Brasov unde un proces de divort inregistrat tot pe 6 octombrie a primit termen pe 17 martie 2011. La judecatoria Sectorului doi un proces de divort inregistrat pe 5 octombrie a primit termen pe 23 septembrie anul viitor.

Avocata Daniela S. (42 de ani) ne-a povestit cum la judecatoriile de sector din Capitala primele termene sunt date peste luni bune. „Am depus la Judecatoria Sectorului 6 o actiune de divort pe 3 august si primul termen a fost fixat pe 3 decembrie. La Judecatoria Sectorului 1 am depus pe 15 septembrie un dosar privind o neplata a intretinerii catre asociatia de proprietari si am fost programati pe 6 aprilie anul viitor„.

Mai grava este situatia de la Tribunalul din Bucuresti unde, spre exemplu, un proces de revendicare imobiliara inregistrat pe 21 septembrie a primit termen pe 22 decembrie 2011.

Avocatul Adrian R. (39 de ani) ne-a explicat cum unele termene care sunt prea lungi pot fi schimbate la o data mai apropiata. „E o mare suparare cu termenele astea. Toti colegii mei au probleme si multi sunt suparati. Am un proces de revendicare imobiliara, acum nu demult l-am inregistrat. Pe 16 sau pe 17 septembrie la Tribunalul Bucuresti si mi-au dat termen pe 15 decembrie 2011. E prea mult. Am avut un divort dat in august la Sectorul 2 si am fost pus in martie 2011. Se fac totusi destule cereri de schimbare a termenului si multe din ele se rezolva. Prin cererea aia se trece peste sistemul informatic care fixeaza termenele, presedintele instantei le aproba„.

Raportul realizat la jumatatea anului privind aplicarea programului CSM de stabilire a volumului optim de munca in instante este per total pozitiv, dar in document apar si o serie de concluzii descurajante:

• Programul de normare a muncii este aplicat in proportie de aproximativ 97% la nivelul judecatoriilor si tribunalelor, cu o scadere accentuata in ceea ce priveste curtile de apel unde doar in 75% din cazuri programul se aplica (…) Unele instante, respectiv sectii, au renunta pe parcurs la aplicarea programului datorita termenelor prea lungi pe care le primeau dosarele inregistrate, aspect care ar fi afectat celeritatea solutionarii cauzelor.
• In materie civila deschiderea primului termen de judecata pentru majoritatea instantelor pentru stadiul procesual fond se inscrie intre 19 si 150 de zile. Exista insa si instante care depasesc acest interval: Tribunalul Satu Mare cu 165 zile, Tribunalul Alba cu 166 de zile si Tribunalul Bucuresti – Sectia a 5-a cu 221 de zile.
• Pentru stadiul procesual apel cele mai multe instante acorda termene de judecata intre 20 si 150 de zile. Tribunalul Bucuresti – Sectia a 3-a cu 256 de zile si Tribunalul Bucuresti – Sectia a 5-a cu 284 de zile depasesc in mod semnificativ acest interval.
• Si in recurs instantele acorda in principiu termene satisfacatoare, intre 20 si 150 de zile. In principiu, aceleasi instante depasesc plaja amintita: Tribunalul Arges cu 156 de zile,Tribunalul Suceava cu 167 de zile si cele doua sectii mai sus amintite ale Tribunalului Bucuresti cu 252 respectiv 284 de zile.
• Principalul inconvenient semnalat in implementarea programului este lipsa de corelare a acestuia cu politicile de resurse umane prin care sa se aiba in vedere alocarea de posturi pentru instantele care inregistreaza un volum mare de activitate;
• Volumul mare de activitate precum si lipsa personalului a condus in unele cazuri la incarcarea suplimentara a sedintelor de judecata pentru a face fata situatiei, aspect care s-a reflectat in activitatea desfasurata, precum si in faptul ca aceasta nu a inregistrat nicio imbunatatire ca urmare a aplicarii programului de normare;

Legea „micii reforme” – discutata in parlament, criticata de catre magistrati

Guvernul a aprobat un proiect de lege privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, denumit „legea micii reforme” in justitie care acum se afla in dezbatare la Parlament. conform premierului Emil Boc, prin proiectul de lege trimis la Parlament se preconizeaza instituirea obligatiei judecatorului de a fixa termene procedurale scurte, „chiar de la o zi la alta”.

Cateva dintre prevederile „micii reforme”:

• pentru a se evita lungimea proceselor si cazurile in care se obtin amanari permanente ale proceselor, pentru faptul ca persoanele nu au fost citate sau nu au fost citate corect ori nu au stiut ca au fost citate, a fost instituita regula conform careia partea care a primit citatia pentru un termen de judecata va fi prezumata ca are cunostinta si despre termenele de judecata ulterioare
• a fost eliminata si calea de atac a recursului impotriva hotararii prin care judecatorii solutioneaza plangerea formulata impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si aplicarea unei sanctiuni.
• se instituie procedura impacarii partilor, care inlatura raspunderea penala, pentru un anumit gen de infractiuni, de o gravitate mai redusa.
• se extinde procedura medierii, prin care persoanele implicate pot sa gaseasca o cale comuna de a solutiona un conflict, iar inainte sau cand merg in fata instantei sa fie deja intelese, prin procedura medierii, in cauzele comerciale si in cauzele de divort. Noutatea o constituie faptul ca divortul se poate face prin acordul partilor si in situatia in care exista minori.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a criticat actul normativ si sustine ca vine in multe parti in contradictie cu prevederile procedurale deja existente sau cele preconizate de noile Coduri de procedura. Mai mult, actul normativ ar relua sub alta forma dispozitii procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic, dintre care reticenta partilor de a recurge la procedura medierii, lipsa salilor de judecata, numar insuficient de magistrati sau personal auxiliar, lipsa fondurilor materiale.

Si Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) considera proiectul „micii reforme” ca fiind unul nereusit si ca prin votarea proiectului legii micii reforme in justitie deputatii ar urma sa faca „un major rabat” de la menirea lor de a elabora acte normative.

„Votand un astfel de act normativ, parlamentarii ar urma sa faca un major rabat asupra menirii lor de a elabora acte normative simple, clare, logice si coerente, care sa poata fi aplicate cu eficienta. AMR a comunicat tuturor parlamentarilor o mapa care cuprinde intreaga documentatie necesara pentru a dovedi aberatiile actului normative propus de Guvern„, se arata intr-un comunicat transmis Agerpres si semnat de presedintele AMR, Mona Pivniceru.

• Cititorii HotNews.ro sunt rugati sa povesteasca cu ce termene s-au confruntat in justitia din Romania