Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu modificarea legii privind statutul functionarului public parlamentar

Presedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, Curtii Constitutionale o sesizare de neconstitutionalitate in legatura cu modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar. Seful statului arata, in sesizarea depusa la CCR, ca „In calitate de Camera decizionala, Camera Deputatilor, in sedinta din data de 6 februarie 2018, a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar intr-o forma diferita de forma respinsa de Senat, cu incalcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie.”

Textul integral al sesizarii depuse de presedintele Klaus Iohannis la CCR:

In temeiul dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, formulez urmatoarea

Sesizare de neconstitutionalitate asupra Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar

La data de 17 februarie 2018, Parlamentul Romaniei a transmis Presedintelui Romaniei, in vederea promulgarii, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar. Consideram ca, atat prin modul in care a fost adoptata, cat si prin continutul normativ, aceasta lege incalca prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) si art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constitutie, pentru motivele expuse in cele ce urmeaza.

I. Motive de neconstitutionalitate extrinseca

In calitate de prima Camera sesizata, Senatul, in sedinta din data de 8 iunie 2016, a respins Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar. In forma respinsa de Senat, legea reglementa numai modificarea dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 in sensul aplicarii prevederilor art. 44, 73 si 731 din Legea nr. 7/2006 si cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autoritatii Electorale Permanente care are acelasi statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. Corespunzator acestei modificari, legea cuprindea si o norma subsecventa referitoare la termenul in care urmau sa se modifice norme de aplicare.

In calitate de Camera decizionala, Camera Deputatilor, in sedinta din data de 6 februarie 2018, a adoptat Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar intr-o forma diferita de forma respinsa de Senat, cu incalcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie. Astfel, fata de forma dezbatuta de Senat, se introduce posibilitatea:

– exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporara a unei persoane angajate cu contract individual de munca;

– eliberarii din functia publica parlamentara de sef departament/director general de catre secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului;

– actualizarii pensiilor de serviciu stabilite in temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006 si calculate pana la intrarea in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 cu majorarea salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate.

Totodata se prevede si termenul in care decizia de pensionare trebuie comunicata Camerei Deputatilor si Senatului, dupa caz.

Prin urmare, daca forma adoptata de Senat urmarea punerea de acord a dispozitiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 cu cele ale art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, forma adoptata de Camera decizionala contine in plus reglementari referitoare la cariera functionarilor publici parlamentari, precum si o noua modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care acestia beneficiaza.

Asadar, comparand cele doua forme ale legii supuse controlului de constitutionalitate, se poate observa atat existenta unor deosebiri majore de continut juridic, cat si a unei configuratii semnificativ diferite, plasand astfel pe o pozitie privilegiata Camera decizionala, cu eliminarea, in fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ.

In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca art. 75 alin. (3) din Constitutie, atunci cand foloseste sintagma „decide definitivￋ cu privire la Camera decizionala, nu exclude, ci, dimpotriva, presupune ca proiectul sau propunerea legislativa adoptata de prima Camera sesizata sa fie dezbatuta in Camera decizionala, unde i se pot aduce modificari si completari, cu conditia sa nu fie modificate substantial obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, paragraful 34, Decizia nr. 765 din 14 decembrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 134 din 21 februarie 2017, paragraful 37 si Decizia nr. 612/2017 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 922 din 23 noiembrie 2017).

In opinia noastra, interventiile legislative operate de Camera Deputatilor au modificat substantial obiectul de reglementare si configuratia initiativei legislative, cu consecinta deturnarii de la finalitatea urmarita de initiator ce viza doar modificarea dispozitiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006.

In consecinta, Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar a fost adoptata cu incalcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constitutie si de art. 75 alin. (3) din Constitutie.

II. Motive de neconstitutionalitate intrinseca

1. Incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea normei

a) Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului – art. 60 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 ￢ se stabileste ca exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante se realizeaza prin promovarea temporara a unui functionar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de munca, ce indeplineste conditiile generale si specifice pentru ocuparea acestei functii de conducere.

Potrivit art. 2 din Legea nr. 7/2006, functionarii publici parlamentari au un statut special, conferit de atributiile si raspunderile ce le revin, in scopul realizarii prerogativelor constitutionale ale Parlamentului, fiind numiti in cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputatilor si Senatului ce desfasoara activitatile strict si limitative stabilite de art.3 din acelasi act normativ. Totodata, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, functia publica parlamentara este o functie publica specifica de cariera, autonoma. Fata de dispozitiile mentionate, consideram ca optiunea legiuitorului ca o functie publica parlamentara de conducere vacanta sa poata fi exercitata, chiar si temporar, de o persoana angajata cu contract individual de munca, este contrara insasi ratiunii existentei functiei publice parlamentare.

Desi scopul interventiei legislative deduse controlului de constitutionalitate poate fi justificat prin prisma evitarii situatiilor de blocare a activitatii la care s-ar putea ajunge pana la ocuparea prin concurs a posturilor vacante, consideram ca norma instituita la art. I pct. 1 al legii este neclara, intrucat permite fie interpretarea ca solutia legislativa poate fi utilizata ca modalitate alternativa de alegere intre cele doua categorii de personal, fie ca aceasta solutie poate fi utilizata numai ca modalitate subsidiara, in situatia de exceptie in care nu ar exista un alt functionar public parlamentar cu vocatie la ocuparea cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare vacante.

Asadar, introducerea posibilitatii exercitarii cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporara si de catre o persoana angajata cu contract individual de munca contravine dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei intrucat nu respecta cerintele de previzibilitate si claritate ale normei.

b) Prin art. I pct. 3 al legii supuse controlului – art. 69 din Legea nr. 7/2006 ￢ se stabileste ca: „(1) Raportul de serviciu inceteaza de drept la data comunicarii deciziei de pensionare a functionarului public parlamentar pentru limita de varsta ori invaliditate. (2) Decizia de pensionare prevazuta la alin. (1) este comunicata, in copie, Camerei Deputatilor si Senatului, dupa caz, in termen de 15 zile de la data emiterii”.

In opinia noastra, aceasta prevedere nu respecta cerintele de claritate si previzibilitate ale normei, contravenind art. 1 alin. (5) din Constitutie intrucat nu este indicat fara echivoc destinatarul obligatiei prevazute la art. 69 alin. (2), respectiv destinatarul obligatiei de comunicare a deciziei de pensionare.

c) Art. I pct. 4 din legea supusa controlului – art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 – extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea in munca, indemnizatia in cazul incetarii raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, si asupra personalului Autoritatii Electorale Permanente.

Insa, in conditiile in care art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente stabileste ca personalului din aparatul de specialitate al Autoritatii Electorale Permanente i se aplica in mod corespunzator prevederile Legii nr. 7/2006, consideram ca norma nou-introdusa este neclara si de natura a permite interpretari diferite. Astfel, nu rezulta cu claritate daca personalului Autoritatii Electorale Permanente i se vor aplica doar dispozitiile art. 44, 73 si 731 din Legea nr. 7/2006 sau, in mod corespunzator, si celelalte dispozitii din Legea nr. 7/2006. In cea de-a doua interpretare, modificarea operata ar conduce la existenta unui paralelismul legislativ, ceea ce contravine art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative si, implicit art. 1 alin. (5) din Constitutie.

2. Incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) si ale art. 16 alin. (1) din Constitutie

a) Prin art. I pct. 2 din legea criticata se introduce in Legea nr. 7/2006 un nou articol, art. 661, ce instituie o exceptie de la art. 66 din acelasi act normativ, in sensul ca se permite eliberarea din functia publica parlamentara de sef departament sau de director general, dupa caz, de catre secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz.

Conform articolului 66 din Legea nr. 7/2006, functionarul public parlamentar poate fi eliberat din functie prin ordin al Secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, in ipoteza reorganizarii activitatii si reducerii personalului, ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de un alt functionar public parlamentar sau daca starea sanatatii fizice sau psihice, constatata de organele competente, nu ii permite acestuia sa isi exercite atributiile. Aceste situatii sunt limitativ prevazute de lege.

Mai mult, ca o garantie in plus pentru stabilitatea functiei publice, alin. (3) al aceluiasi articol prevede pentru primele doua ipoteze ca functionarul public parlamentar poate fi eliberat din functie doar daca exista functii publice vacante corespunzatoare in cadrul structurii Camerei respective.

Din redactarea dispozitiilor nou introduse – „prin exceptie de la prevederile art. 66” – ar rezulta ca eliberarea din functia publica parlamentara de sef departament sau de director general poate fi dispusa de secretarul general cu avizul Biroului permanent fara a se avea in vedere cazurile limitativ prevazute de art.66. Conferirea unei puteri discretionare secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, dupa caz, de a elibera din functie functionari publici parlamentari ce detin functii corespunzatoare inaltilor functionari publici parlamentari contravine principiului stabilitatii raporturilor de serviciu ale acestora, asa cum este prevazut de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 7/2006, aspect de natura sa conduca la incalcarea art. 1 alin. (5) din Constitutie.

Totodata, stabilirea unor reguli derogatorii pentru eliberarea din functie doar a functionarilor parlamentari care detin functiile de sef de departament si director general (functii parlamentare corespunzatoare inaltilor functionari publici parlamentari) creeaza un tratament juridic diferit, nejustificat obiectiv si rational, in raport cu alti functionari publici parlamentari, aspect ce contravine dispozitiilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, precum si jurisprudentei Curtii Constitutionale in materie.

b) Art. II din legea supusa controlului de constitutionalitate prevede ca, pentru beneficiarii pensiei de serviciu stabilite in temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006, calculata pana la intrarea in vigoare a dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea si completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, pensia de serviciu se actualizeaza cu majorarea salariului de baza de care beneficiaza functionarul public parlamentar aflat in activitate, cu acelasi nivel de salarizare si pe aceeasi functie publica. Aceste prevederi nu se aplica persoanelor care beneficiaza de pensia de serviciu actualizata in temeiul unei hotarari judecatoresti.

Potrivit O.U.G. nr. 59/2017, indexarea pensiilor anumitor categorii de personal din sistemul public se face din oficiu, in fiecare an, prin raportare la rata medie anuala a inflatiei, si nu prin raportare la majorarea salariului de baza brut lunar ale respectivelor categorii de personal, printre care se numara: personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila din Romania, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si personalul care functioneaza in Institutul National de Expertize Criminalistice, functionarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic si consular al Romaniei, personalul Curtii de Conturi, deputatii si senatorii sau personalul care beneficiaza de pensie militara de stat.

In preambulul O.U.G. nr. 59/2017 se mentioneaza ca in conditiile in care Legea- cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice prevede cresteri anuale semnificative ale salariilor, neadoptarea prezentului act normativ, astfel incat actualizarea pensiilor de serviciu sa nu se mai realizeze in raport cu majorarea salariilor personalului aflat in activitate, ar produce efecte negative considerabile asupra bugetului de stat, din care sunt suportate.

Printre altele, aceste modificari au fost adoptate in vederea evitarii unei grave atingeri aduse principiilor echitatii si egalitatii de tratament intre asiguratii sistemului de pensii, dar si pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat.

Or, art. II din legea supusa controlului instituie – in ceea ce priveste actualizarea pensiilor de serviciu – un privilegiu nejustificat obiectiv si rational pentru functionarii publici parlamentari si, implicit, pentru personalul asimilat acestora, fata de alte categorii de personal mentionate chiar in O.U.G. nr. 59/2017, categorii ce beneficiaza de pensie de serviciu.

Totodata, privilegiul nejustificat este instituit chiar in cadrul aceleiasi categorii, intre beneficiarii pensiei de serviciu stabilite in temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006, calculata pana la intrarea in vigoare a dispozitiilor O.U.G. nr. 59/2017 si beneficiarii pensiei de serviciu stabilite in temeiul art. 731 din Legea nr. 7/2006, calculata dupa intrarea in vigoare a dispozitiilor O.U.G. nr. 59/2017.

Astfel, se aduce atingere principiului egalitatii in fata legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constitutie, asa cum acesta a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale.

Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale referitoare la principiul egalitatii in drepturi, acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23).

De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, Decizia nr. 585 din 21 septembrie 2017, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 975 din 08 decembrie 2017).

Mai mult, sintagma „persoane care beneficiaza de pensia de serviciu actualizata in temeiul unei hotarari judecatorestiￋ este neclara, contrar cerintelor de claritate si previzibilitate prevazute de art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat nu se precizeaza daca este vorba doar despre persoanele care au obtinut actualizarea pensiei in urma modificarilor aduse de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 59/2017 sau daca vizeaza orice persoana care a obtinut o actualizare a pensiei in temeiul unei hotarari judecatoresti, cea de-a doua ipoteza fiind susceptibila, la randul ei, de a genera o discriminare intre aceste persoane si ceilalti beneficiari, contrar art. 16 alin. (1) din Constitutie.

In considerarea argumentelor expuse, va solicit sa admiteti sesizarea de neconstitutionalitate si sa constatati ca Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar este neconstitutionala.

Presedintele Romaniei

Klaus-Werner Iohannis