În contextul internațional extrem de tensionat de la începutul lunii septembrie, criza politică ce zguduie Franța nu atrage poate, în mediile europene, toată atenția pe care ar fi meritat-o „în vremuri normale” căderea guvernului celei de-a doua economii a Uniunii Europene, scrie ziarul belgian Les Echos, citat de agenția de presă RADOR.

Atac de mare amploare asupra Kievului în weekend, noi intimidări comerciale din partea lui Donald Trump, pregătirea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei: există amenințări mai grave. Totuși, cel puțin o persoană urmărește foarte atent situația franceză: comisarul pentru Afaceri Economice, Valdis Dombrovskis (foto). Responsabil de regulile de guvernanță și de Pactul de stabilitate reformat în 2024, după un lung conflict între Paris și Berlin, el analizează cu atenție finanțele Hexagonului.

O traiectorie de respectat

Săptămâna trecută, el a făcut o vizită la Paris, la Pierre Moscovici, președintele Curții de Conturi, care i-a putut oferi o imagine precisă a situației. Deficitul public din acest an pare să rămână în jur de 5,4% din PIB, conform previziunilor. Dar ce se va întâmpla cu deficitul din 2026, într-un mediu atât de imprevizibil?

În iunie, Valdis Dombrovskis adresase Parisului dacă nu un „satisfăcător”, măcar un „suficient” pentru respectarea traiectoriei de ajustare prezentate la Bruxelles. „Constatăm câteva mici derapaje”, a notat simplu comisarul leton. Precizând că, dacă aceste abateri devin „riscuri confirmate”, va fi nevoie „să fie luate măsuri pentru corectarea traiectoriei”.

Un oficial de rang înalt al Comisiei remarca vinerea trecută că, deocamdată, piețele nu sancționează prea mult instabilitatea politică franceză. Joia trecută, Bercy a reușit să plaseze fără dificultăți 11 miliarde de euro în obligațiuni pe termen lung, dar pentru titlurile la 30 de ani randamentul s-a apropiat de cele mai înalte niveluri din 2009.

„Știm că, în anumite crize, situația poate scăpa de sub control, dobânzile pot exploda într-un proces irațional”, se îngrijorează oficialul. Marile agenții de rating urmează să se pronunțe asupra datoriei Franței în cursul toamnei – în cazul Fitch chiar vinerea aceasta.

La Bruxelles, un alt subiect ridică multe semne de întrebare: dezbaterea privind contribuția Franței la bugetul european. Faptul că un responsabil politic cu un ADN atât de european precum François Bayrou converge cu Marine Le Pen în a considera că ar trebui redusă contribuția franceză provoacă neliniște.

Un calcul părtinitor

La Comisie este criticat acest pseudo-indicator al contribuției nete (contribuțiile brute minus fondurile returnate de Europa), care nu reflectă realitatea. „În acest calcul sunt incluse la returnări doar fondurile orientate pe criterii geografice, precum PAC sau politica de coeziune, dar nu și fondurile alocate pe criteriul excelenței”, explică un oficial de rang înalt.

El dă ca exemplu sutele de milioane de euro pe care urmează să le primească uzinele de baterii ale Verkor și ACC în Franța. Evocă, de asemenea, toate avantajele invizibile ale apartenenței la UE. Dezbaterea a fost lansată și riscă să înăsprească considerabil poziția Franței în negocierile aflate în curs privind viitorul cadru bugetar 2028-2034.

Parlamentul Franței nu i-a acordat luni premierului Francois Bayrou votul pe încredere pentru planul său de a reduce datoria publică în creștere, ceea ce adâncește criza politică și îl pune pe președintele Emmanuel Macron în poziția de a căuta un al cincilea prim-ministru în mai puțin de doi ani, informează Reuters.