La ce NU s-a gândit statul când a impozitat bacșișul sau cum se vede această măsură din perspectiva patronilor și angajaților HORECA

HotNews.ro a vorbit cu proprietari de restaurante și cafenele, barmani și organizații din domeniul HORECA pentru a afla cum se vede din perspectiva acestora măsura de impozitare a bacșișului cu 10%.

O lege intrată în vigoare la 1 ianuarie prevede că bacșișul trebuie trecut pe nota de plată, urmând să fie impozitat cu 10 %. Nerespectarea acestei dispoziții ar putea atrage o amendă de la 2 mii la 4 mii de lei.

Încă din primele zile această măsură a stârnit nelămuriri și încurcături. De exemplu, legea nu prevede clar ce se întâmplă atunci când clientul vrea să lase un bacșiș mai mare de 15%, nici nu stipulează ce se întâmplă cu borcanul de bacșiș de pe tejghelele cafenelelor sau food truck-urilor – este sau nu este legal?

Din experiența proprie, în unele din localuri din București nu am regăsit bacșișul trecut pe nota de plată, iar chelnerii mi-au răspuns că nu știu nimic de acest lucru. Sau că aceasta e o măsură care s-ar aplica începând cu lunile următoare, ceea ce era fals.

Am vrut să aflu care este perspectiva asupra acestei măsuri și a oamenilor din HORECA așa că am vorbit, atât cu proprietari de localuri, barmani, organizații din domeniu, cât și cu clienți. Imaginea de ansamblu e una destul de haotică.

Perspectiva unui ospătar: măsura e „nasoală” pentru că înainte pleca zilnic cu bacșișul acasă, acum așteaptă până la sfârșitul lunii

Andreea lucrează într-o cafenea și mi-a spus că pentru ea nu s-a schimbat nimic: „Nu știu cum e în restaurante, unde se duce nota la masă, eu lucrez ca barista iar nota se achită la bar. So, yeah, și tipsul se lăsa pe loc, cash.”

Tot ea precizează că a mai vorbit cu colegi și, în mare parte, clienții lasă bacșiș cash. Dacă sunt întrebați cât vor să lase pe bonul fiscal, răspund 0%, dar lasă bani cash.

Dragoș e ospătar într-un bistro. El în niciun caz nu ar accepta bacșiș cash, care nu e trecut pe nota de plată în valorile menționate de lege 0-15%. Nu ar face acest lucru pentru că patronul lui i-a instruit pe toți ca până nu se clarifică lucrurile să nu facă asta, deoarece îi e frică de controale.

De asemenea, Dragoș mi-a mai zis că încă nu știe cum îi vor fi afectate câștigurile din tips. Unii dintre colegi susțin, spune el, că e posibil chiar să fie bine, dar dacă nu va fi cazul, el și alți angajați vor cere o mărire patronului, care în contextul crizei forței de muncă din HORECA va fi forțat să accepte, spune el.

Cu toate acestea, crede că măsura e „nasoală” pentru că înainte pleca cu bacșișul direct acasă, zilnic, acum trebuie să aștepte impozitarea de la final de lună.

Paul iese des în oraș, iar el îmi spune că s-a lovit de mai multe cazuri, de cel menționat mai sus, dar și de situații în care a lăsat bacșiș cash și i s-a adus bon pentru acesta.

„Din ce am văzut prin câteva restaurante este trecut pe notă și cel cash. Au fost cazuri în care am lăsat tips și ni s-a adus bonul fiscal, dar și suma lăsată tips direct pe bon.”

Proprietar cafenea: „Statul impozitează o sumă care a fost deja impozitată”

Cafeneaua MABO/ Arhiva personală

Mabo este o cafenea de specialitate cu prăjitorie proprie. Reprezentanții acesteia spun că impozitarea bacșișului nu este deloc o decizie care să se potrivească cu specificului lor de locație.

„Am avut reacții negative atât de la colegii din echipă, cât și de la oaspeți. La noi rapiditatea e esențială, serviciul e pe repede înainte și e mult mai simplu un bacșiș în borcan versus discutat cu clientul, trecut peste bariera culturală a discuțiilor despre bani, apoi emis un bon care să integreze și bacșișul.

Într-o cafenea, măsura nu are o aplicabilitate care să avantajeze oamenii care muncesc acolo. În plus, oamenii nu sunt obișnuiți să lase bacșiș și în cafenea, de multe ori comenzile se iau to go și toate se plătesc pe loc, ambele acțiuni neavând o asociere directă cu bacșișul.

Aici intervenea borcanul de pe tejghea, care încuraja oaspeții să lase un bacșiș, chiar dacă vorbim de 1 leu. Plus de asta, angajații nu mai iau tips-ul acasă în fiecare zi, ci așteaptă final de lună și iau în minus cu 10%. Mai mult de atât, statul impozitează o sumă care a fost deja impozitată, clienții dau bani care au fost deja impozitați de către stat prin diverse moduri”, spune Bogdan Georgescu, proprietarul Mabo.

Tot el mi-a mai explicat că nu s-a gândit să boicoteze măsura, ci preferă să se concentreze pe a găsi soluții de adaptare. „E clar că oamenii care au dat această lege nu au gândit-o în detaliu și nu ne rămâne decât să facem ceea ce facem de mult timp: să ne descurcăm în contextul creat și îngreunat de liderii politici, care nu pare că trăiesc în aceeași realitate economică precum noi.”

Proprietar restaurant: „Acum putem lua bacșișul și plătit cu cardul”

Pe de altă parte, frații Adrian și George Alexe, proprietarii restaurantului Bucătăria.localfood, spun despre această măsură că este binevenită pentru că-i ajută să justifice banii din tips.

„Cel mai important e că acum putem lua bacșișul și plătit cu cardul, o măsură comodă atât pentru noi, cât și pentru clienți, nu mai suntem nevoiți să facem artificii inutile.”

Tot ei susțin că au avut reacții pozitive în rândul angajaților și că ei nu vor fi afectați de această măsură.

„Clienții în schimb sunt puțin derutați, încă nu știu dacă tipsul este inclus în nota finală de plată sau nu, dacă cotele sunt unele predefinite (5%, 10%, 15%). Credem că toată nedumerirea vine din textul puțin ambiguu al legii care a fost propagat în media sub diferite interpretări.

Noi încercăm să menținem lucrurile cât mai simple, nu includem tips-ul pe notă, lăsăm clientul să decidă în continuare valoarea lui și cum să facă plata, cash sau card. Emitem bon fiscal pentru fiecare bacșiș.”

Adrian și George reprezintă un caz fericit și spun că s-au adaptat super rapid la măsură, având și perspective optimiste:

„Sistemul nostru ne-a permis acest lucru. Suntem de acord cu reglementarea bacșișului, cota de impozitare de 10% e una decentă, credem că va fi amortizată de creșterea încasărilor prin opțiunea de plată cu cardul.”

Cafenea Brașov:„Avem situații când găsim efectiv pe masa, acoperiți cu un șervețel, banii lăsați de oaspeți”

Brașov, Piața Sfatului. FOTO: Inquam PHOTOS/ Attila Szabo

Breasla Cârciumarilor din Brașov, din care fac parte multe dintre localurile din centrul orașului, ne-a transmis că membrii organizației au păreri împărțite și nu pot emite un răspuns unitar, dar că se poate remarca faptul că serviciul la masă nu este vizibil afectat de noile măsuri legate de modalitatea de încasare a bacșișului.

Cei care au cafenele/baruri cu serviciul la tejghea susțin că: „Noi am rămas fără bacșiș, nu era el foarte mare, dar acum neavând borcan lipsește total, avem situații când găsim efectiv pe masa banii lăsați de către oaspeți și cu un șervețel acoperiți.

În cazul a doi colegi din patru mărturisesc, în numele lor, le e rușine să întrebe – unul mi-a zis clar că nu poate face așa ceva… de aia are 3-9 lei/zi de la câteva zeci înainte de lege. Modificare ar trebui făcută în direcția deja aplicată în Ungaria, 10 sau 13,5 sau 15% serviciu obligatoriu pe bon și basta – 10% pentru chestii mărunte, 15% pentru serviciu la masă etc.”

Doar o cafenea declară că nu e neapărat afectată de măsură: „La mine se lasă constant 10%. Am un POS special pe care selectează clientul cât vrea să lase (5-10-15, bacșiș personalizat sau niciun bacșiș).”

Doi proprietari de restaurant susțin că: „La noi nu sunt probleme sau rușine. Cu o abordare corectă la masă, oamenii lasă constant 15%. În plus, de când lasă cu cardul, sunt mai generoși. La noi, cel puțin.” Un alt proprietar de local din Brașov spune: „Noi avem clienți, unii chiar fideli, care nu mai vor să lase bacșiș pentru că nu vor să dea (și alți) bani la stat.”

Federația patronatelor: „Trebuie un regulament intern pentru fiecare restaurant prin care se stabilește clar cum este înmânat bacșișul chelnerilor”

Am cerut și un punct de vedere de la Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) despre cum e afectată industria HORECA de impozitarea bacșișului.

Valentin Șoneriu, președintele FPIOR, ne-a răspuns că majoritatea jucătorilor din industria ospitalității consideră că reglementarea bacșișului este o măsură bună.

„Însă colegii noștri din FPIOR, patroni și administratori în HORECA, considerau că o modalitate mai bună de reglementare era prin impozitarea lui direct către beneficiarul venitului. Existau pârghii legale simple pentru declararea și înregistrarea acestor venituri direct de către posesorul de drept al acestor venituri.

Dar, pentru că acum lucrăm cu această lege devenită realitate, vrem să ne asigurăm că măcar lucrurile sunt destul de clare pentru oamenii din industrie.

Există încă o mulțime de întrebări și nedumeriri. Momentan toată lumea încearcă să înțeleagă ce are de făcut și cred că mulți ne lovim astăzi de tot felul de întrebări și nedumeriri cu privire la implementarea acestei legi. Încă suntem în prima lună de implementare, colectăm problemele ce apar la colegii din teritoriu”, susține Șoneriu.

L-am întrebat și care ar fi pașii pe care un restaurant trebuie să-i facă pentru a se adapta la această măsură cât mai bine. Dar încă nu există un răspuns clar la această întrebare:

„Sunt multe lucruri de stabilit și rezolvat. Ca să vă ofer doar câteva exemple: trebuie ca fiecare restaurant să stabilească un regulament intern prin care se stabilește clar cum este înmânat bacșișul chelnerilor, administratorii restaurantelor au noi taxe de plătit, notele de plată trebuiesc modificate astfel încât să conțină și informații despre bacșiș și multe altele”, răspunde Șoneriu.

Întrebat dacă ar fi tentat să ceară modificarea sau retragerea acestei măsuri, președintele FPIOR susține că în niciun caz nu va fi cerută retragerea.

„Este o măsură benefică în sine pentru că oferă șansa unui venit suplimentar angajaților noștri (acum că se poate plăti și cu cardul bacșișul), dar cel mai probabil vom cere modificări la ea pentru ca legea să nu creeze prea multe probleme și birocrație nenecesară administratorilor din industria noastră.”