La votul luxemburghez, s-a votat de trei ori NU

Stire actualizata In Marele Ducat de Luxemburg nu a avut loc o „revolutie a votului”, caci cetatenii chemati la urne au raspuns majoritar cu de trei ori NU. Strainii nu vor putea vota la alegerile parlamentare, varsta minima la vot nu va fi 16 ani, iar mandatele ministrilor nu vor fi limitate la zece ani, dupa cum a propus premierul Xavier Bettel si dupa cum erau subiectele de referendum.

81% dintre votanti au decis ca strainii sa nu poata vota la legislative in Luxemburg. Acest vot negativ „inseamna ca strainii nu vor putea lua parte la alegerile parlamentare nationale din nicio tara UE”, apreciaza publicatia austriaca Standard.at.

Nici ideea participarii la vot a tinerilor incepand cu 16 ani nu s-a bucurat de aderenta, doar 30% dintre participantii la referendum votand in favoarea ei. In Luxemburg votul este obligatoriu, prin urmare participarea a fost masiva, mult peste 80%.

Cetatenii luxemburghezi vor mai fi chemati sa voteze si in 2017, la referendumul pentru modificarea Constitutiei. Guvernul format din liberali, social-democrati si Verzi vor sa insereze in noul proiect de Constitutie reformele agreate de cetateni. Intre acestea insa nu vor fi cele de la referendumul de azi.

Opozitia crestin-sociala s-a decalarat multumita cu rezultatele referendumului, iar fostul sau presedinte, Michel Wolter, considera ca premierul Bettel ar trebui sa-si dea demisia „daca ar avea sentimentul onoarei si ar respecta vointa poporului”.

Bettel a refuzat ideea demisiei, declarand ca „cetatenii au dat trei raspunsuri clare si acest lucru il respectam. La referendum nu e vorba sa dam palme guvernului, ci sa dam cetatenilor posibilitatea de a se pozitiona”.

Argumentul referendumului invocat de premierul luxemburghez a fost evitarea unui „deficit de democratie” in Luxemburg, unde 45% din populatie o reprezinta cetatenii straini, care nu au drept de vot pentru Parlament.

–––––––––––-

Aproape jumatate din populatia Luxemburgului este formata din straini. Cu toate acestea, ei nu au drept de vot la alegerile parlamentare. Acest lucru ar trebui schimbat, considera guvernul luxemburghez. Astfel, duminica 7 iunie are loc referendumul pentru reforma constitutionala in Marele Ducat. Pe langa dreptul de vot legislativ al strainilor, cetatenii sunt chemati sa-si exprime optiunea pentru votul incepand cu varsta de 16 ani si limitarea mandatelor de ministri la maximum doua, adica pe o perioada totala de zece ani.

Duminica, 245.000 de alegatori eligibili vor decide daca strainii vor putea vota pentru Parlamentul national. Conditia este ca acesti cetateni sa fi trait cel putin zece ani in Luxemburg si sa fi participat anterior la alegerile municipale.

Prim-ministrul liberal al Luxemburg-ului, Xavier Bettel, sprijina reforma constitutionala. Cu toate acestea, rezultatul referendumului nu va fi cel definitiv, el fiind inclus intr-o propunere pentru o noua Constitutie, la care, probabil, in 2017 va fi organizat un nou un referendum.

Conform unui sondaj dinaintea alegerilor, 53 la suta dintre alegatori s-au opus sufragiului strainilor, iar 68 la suta dintre respondenti au respins varsta de vot de la 16 ani. Limitarea mandatelor de ministru la maximum zece ani a fost agreata de 46% dintre respondenti, 44% exprimandu-se impotriva.

Marele Ducat de Luxemburg este o monarhie constitutionala si cu aproximativ 550.000 de locuitori, al doilea cel mai mic stat al UE, dupa Malta. 45 la suta din locuitorii din Marele Ducat sunt straini. PIB-ul tarii este de 30,7 miliarde de dolari, atingand 66.821 dolari pe cap de locuitor (prin comparatie, in 2013 Germania a avut 45.000 $ iar Romania – 9.387 $ /cap locuitor). Bogatia Luxemburgului este in mare parte datorata puternicelor sale banci si institute financiare, care prospera datorita unui sistem fiscal preferential.

Luxemburgul este membru fondator al Uniunii Europene si a fost prima tara care a ratificat Tratatul de la Maastricht. Aici isi au sediul o serie de institutii europene – Curtea Europeana de Justitie, Curtea de Conturi Europeana, Banca de Investitii a Europei, secretariatul Parlamentului European, editura/tipografia publicatiilor UE. Luxemburghezul Jean-Claude Juncker (n. 1954) este, din noiembrie 2014, presedintele Comisiei Europene, adica seful executivului UE.

In data de 25 aprilie 2005, la Luxemburg s-a semnat Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana, iar in localitatea Schengen, pe malul raului Mosel, au fost plantati 27 de frasini simbolici pentru statele membre ale UE. In anii care au trecut de atunci, desi Romania este din 2007 membra a Uniunii Europene, intrarea tarii in spatiul Schengen pare sa nu fi facut pasi semnificativi.