Lecția austriacă și controversatul exemplu danez. Cum au rezolvat alte țări problema producerii de căldură și electricitate în timp ce în București se îngheață în case

România nu a construit niciun mare incinerator de deșeuri municipale care să producă electricitate sau căldură, deși au existat planuri, după cum relata zilele trecute HotNews. Planuri au apărut încă de acum mai bine de un deceniu, ele au revenit, dar s-au izbit de o opoziție puternică. O idee similară a stârnit proteste și la vecinii bulgari. În acest timp, o țară din Europa a devenit model pentru implementarea acestui sistem, în timp ce în Danemarca, o construcție spectaculoasă a născut controverse.

• Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului transfrontalier Pulse de Vlad Barză (HotNews.ro), Zornitsa Lateva (Mediapool, Bulgaria), Manuel Escher (Der Standard, Austria) și Lena Kyriakidi (Efsyn, Grecia). 

În urmă cu șase ani, proiectul construirii unui incinerator de deșeuri municipale stârnea un iureș politic la București, între fostul primar general Gabriela Firea și cel care tocmai a devenit primar general, liberalul Ciprian Ciucu.

În 2019, Consiliul General adopta Masterplanul pentru sistemul de management integrat al deşeurilor pentru Bucureşti. Documentul propune în principal construirea unui incinerator de deșeuri cu o capacitate de 235.000 de tone pe an, care va arde deșeurile ce ajung acum la groapa de gunoi și va produce energie electrică și termică. 

Potrivit documentului, incineratorul ar fi urmat să coste 146 de milioane de euro, iar întregul proiect, circa 450 de milioane de euro. Pentru amplasarea incineratorului erau propuse 3 amplasamente: Baza RATB Titan (strada Nicolae Teclu), CTE Progresu (strada Pogoanelor nr. 1A) și CTE București Sud (strada Releului nr. 2B). Cel mai mare punctaj a fost obținut de CTE Progresu.

Pe atunci, consilier general, Ciprian Ciucu a fost una dintre cele mai vehemente voci contra. 

„Dacă noi vom aproba acest Master Plan, se prevede acolo că România va aduce în ţară tehnologie de incinerare de deşeuri la nişte capacităţi supradimensionate, de care nu avem nevoie, cu alte cuvinte scrie acolo că, dacă vom aduce acest incinerator, care, de fapt, reprezintă tehnologie depăşită, pentru că e poluantă, noi ne obligăm să ardem o cantitate de deşeuri pe care nu o producem (…). Vom fi obligaţi să importăm deşeuri din alte ţări”, a declarat atunci, Ciprian Ciucu. 

Și consilierii USR au respins proiectul. „Ceea ce e tehnologie cumva perimată noi o luăm ca mare investiţie a oraşului nostru”, a declarat şi consilierul general al USR Alexandru Gâdiuţă.

Primarul general de atunci, Gabriela Firea a apărat proiectul și a spus că este vorba despre o instalație de valorificare a deșeurilor municipale, iar astfel de facilități sunt și la Viena și nu poluează.

„Planul prevede și o listă de investiții prioritare, iar una dintre ele este instalaţia de tratare a deșeurilor municipale cu valorificare energetică, adică acea stație care va permite ca din tratarea deșeurilor municipale să producem curent electric și energie termică pentru Capitală. Având aprobat acest Master Plan, putem avansa cu următorii pași pentru concretizarea acestei investiții: studiul de fezabilitate, apoi proiectul tehnic plus execuția. Subliniez că este vorba despre o stație de eficiență energetică, așa cum există deja două în Viena, așa cum există în principalele capitale europene și care sub nicio formă nu poluează, dimpotrivă, ne ajută să punem punct acestui subiect atât de dificil al depozitării deșeurilor, care continuă să creeze probleme majorității cetățenilor Municipiului București. Așa cum știți, legislația europeană reglementează foarte strict depozitele de deșeuri. Aici trebuie să ajungă doar ce nu se poate recicla și valorifica, iar pentru noi, principiul colectării selective trebuie să devină lege, trebuie să devină o obligativitate”, a explicat Gabriela Firea.

În cele din urmă, proiectul nu a mai fost implementat, iar sistemul de încălzire din București se bazează în continuare pe căldura furnizată de Termoenergetica, ale cărei instalații învechite au provocat mai multe sincope și au lăsat și în această iarnă mii de de apartamente fără încălzire și apă caldă. Compania se află de altfel în pragul falimentului, după cum avertiza zilele trecute chiar noul primar general, Ciprian Ciucu. 

Incineratoarele „devin foarte scumpe pentru ceea ce ar trebui să înlocuiască”

Comisia Europeană nu descurajează complet arderea deșeurilor și spune că este permisă în anumite condiții stricte, cu respectarea unor norme stricte de mediu.

Comisia a publicat un document de bune practici privind incinerarea deșeurilor, pentru a ajuta autoritățile naționale să reducă impactul asupra mediului din acest sector ce include peste 500 de instalații mari de incinerare care tratează aproximativ 30% din deșeurile municipale ale UE. 

Vicepreședintele Asociației Eco-Civica, Dan Trifu, crede că incineratoarele municipale de deșeuri mai au un viitor în UE, mai ales că politica Uniunii este ca cea mai mare parte dintre deșeuri să fie reciclate.

 „Ghinionul a fost că a izbucnit războiul din Ucraina. Uniunea Europeană era foarte avansată pe tot ce înseamnă protejarea mediului, cu Green Deal și toate lucrurile care, în principiu, descurajau orice formă de a produce vreun ambalaj ce nu poate fi reciclat sau care nu poate fi reutilizat. Ei bine, dacă toate produsele acestea sunt reciclabile și nu se degradează pe durata utilizării lor, atunci nu se justifică aceste incineratoare”, spune activistul de mediu.

El explică faptul că „aceste incineratoare devin foarte scumpe pentru ceea ce ar trebui să înlocuiască”, fiindcă există alte soluții. Un exemplu ține de faptul că depozitarea deșeurilor nu se mai face în gropi externe, ci în tot mai multe cazuri sunt puse în depozite subterane, betonate, ermetic închise și bine canalizate, așa că nu mai există emanații de gaz. Acestea bazine betonate, spune reprezentantul Eco-Civica, au marele avantaj cu nu infestează nici solul și nici atmosfera.

Austria a devenit un exemplu pentru țările din jur

La Viena, exemplul invocat de Gabriela Firea în urmă cu șase ani, a fost construită în 1963 prima uzină de incinerare a deșeurilor din Austria. Au urmat multe altele, iar în prezent Viena are trei uzine de incinerare a deșeurilor: Flötzersteig, Spittelau și Pfaffenau. Publicația Der Standard notează că, dacă inițial acestea aveau ca scop exclusiv eliminarea deșeurilor, acum sunt considerate parte a economiei circulare, fiind utilizate pentru producerea de energie electrică și termică din deșeuri și din procesul de incinerare.  Despre reciclarea din Viena în comparație cu cea din București puteți citi într-un articol HotNews.ro.

Aceste instalații sunt considerate foarte moderne și respectă limitele stricte de emisii impuse prin lege și, spre exemplu, gazele de ardere sunt curățate printr-un proces în patru etape. În plus, sistemul de gestionare a deșeurilor din Viena are ca obiectiv atingerea neutralității climatice până în 2040. Viena testează tehnologii pentru recuperarea materiilor prime secundare (cum ar fi metalele neferoase și fierul) din reziduurile rezultate în urma incinerării.

Ordonanța privind depozitarea deșeurilor, intrată în vigoare în 2009, prevede că deșeurile reziduale netratate nu mai pot fi depuse în gropile de gunoi și a stimulat suplimentar dezvoltarea uzinelor de incinerare, mai scrie publicația Der Standard.

Jurnaliștii de la Der Standard mai notează că, în prezent, Austria are 12 uzine de incinerare a deșeurilor și 23 pentru uzine de coincinerare, unde deșeurile sunt arse împreună cu combustibili convenționali.

Incinerarea deșeurilor în Austria este considerată un model la nivel internațional și delegații din diverse țări, mai ales Italia, au venit în mod repetat pentru a învăța din experiența austriecilor.

Grecia și controversa instalațiilor de ardere

Guvernul grec a decis recent să construiască șase uzine de incinerare a deșeurilor, instalații care vor permite atât arderea deșeurilor procesate, cât și a celor neprocesate, scriu jurnaliștii de la publicația Efsyn.

Totuși, zeci de organizații civice și partide politice se opun adoptării acestei metode ca soluție principală pentru gestionarea deșeurilor municipale, din mai multe motive.

Ei invocă poluarea cu substanțe toxice, costurile economice și de mediu uriașe, subminarea reciclării și continuarea depozitării unei mari cantități de deșeuri la gropile de gunoi (între 70% și 75%).

Danemarca și deșeurile aduse cu barjele din Marea Britanie

Există și un exemplu spectaculos, dar a ajuns să genereze controverse în Europa. Danemarca a deschis în 2017 pe un deal de lângă Copenhaga unul dintre cele mai mari și mai moderne incineratoare din Europa. Investiția inițială a fost de 500 milioane euro, fiindcă este o instalație complexă care produce energie, arzând deșeuri municipale reziduale și biomasă și valorificând atât electricitatea, cât și căldura rezultate din proces. 

Este considerat un exemplu, datorită tehnologiilor avansate de filtrare a emisiilor. Presa internațională (BBC, CNN) a scris despre incinerator pe larg în 2019, când s-a deschis o pârtie de schi pe acoperișul său.

O turbină și un generator produc electricitate, care este livrată în rețea. Energia rezultată din abur este folosită pentru a furniza căldură pentru 72.000 de locuințe, printr-un sistem de încălzire centralizată (district heating).

Criticii au spus însă că investiția a fost prea mare și că s-a ales să se construiască o instalație uriașă cu capacitate de ardere mult peste câte deșeuri putea furniza Danemarca. Pentru ca instalația să nu lucreze în pierdere sunt aduse deșeuri din Marea Britanie, cu barjele. Taxele foarte mari pentru depozitarea deșeurilor la gropile de gunoi în Marea Britanie fac viabilă financiar aducerea lor cu barjele până în Danemarca.

Într-un articol din 2019 proiectul era catalogat ca fiind un fiasco, iar publicația Politico scria în 2020 că țara se bazează pe arderea unor cantități uriașe de deșeuri pentru a produce energie, utilizând incineratoare foarte eficiente care elimină cei mai periculoși poluanți din gazele de ardere. Dar problema este că nu generează suficiente deșeuri pentru a-și alimenta incineratoarele.

Dan Jørgensen, ministru pe probleme climatice în Danemarca, admitea în urmă cu câțiva ani, citat tot de Politico: „importăm deșeuri cu un conținut ridicat de plastic pentru a utiliza capacitatea excedentară a incineratoarelor, fapt care duce la creșterea emisiilor de CO2”.

În 2019, Danemarca avea 24 de incineratoare convenționale de deșeuri, dintre care 17 erau deținute de municipalități. În 2020, guvernul a decis să reducă până în 2030 capacitatea de incinerare a deșeurilor cu aproximativ 30%, pentru a o corela cu cantitatea de deșeuri reziduale estimată pentru anul 2030, arată un document al Agenției Europene de Mediu.

Pentru a ajusta această capacitate, legislația daneză a fost modificată în 2023 astfel încât, începând din 2025, municipalitățile sunt obligate să scoată la licitație serviciile de incinerare a deșeurilor colectate și destinate incinerării, iar incineratoarele vor trebui să concureze între ele pentru a primi aceste deșeuri.

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.