Legea prin care universităţile de stat cu facultăţi de medicină pot înfiinţa unităţi sanitare, retrimisă de Klaus Iohannis în Parlament

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, marţi, în Parlament, legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului 22/2021 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011 şi a ordonanţei de urgenţă a Guvernului 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, informează Administraţia Prezidenţială.

„Cu ocazia aprobării OUG nr. 22/2021, Parlamentul a operat unele modificări şi completări asupra celor două acte normative menţionate care, prin conţinutul normativ, nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate şi previzibilitate, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament.

Totodată, analizând prevederile OUG nr. 22/2021, precum şi procedura de adoptare a legii de aprobare a acestei ordonanţe de urgenţă, rezultă că obiectul de reglementare al ordonanţei de urgenţă a fost extins la Senat, Cameră decizională, prin introducerea amendamentului potrivit căruia instituţiile de învăţământ superior de stat care au facultăţi de medicină acreditate au posibilitatea de a înfiinţa or prelua în administrare unităţi sanitare, medicale ambulatorii, spitale clinice cu secţii universitare, institute şi centre medicale clinice în care se desfăşoară activitate medicală, de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică, cu includerea acestora în reţeaua de asistenţă de sănătate publică, prin hotărâre a Guvernului, precum şi de a aloca fonduri pentru unităţile sanitare din structura lor. Or, având în vedere că prima Cameră, Camera Deputaţilor, nu a avut ocazia să analizeze şi să se pronunţe asupra acestor prevederi adoptate de Camera decizională, Senatul, considerăm că ar fi oportun ca noua soluţie legislativă să fie supusă dezbaterii şi Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră.

Mai mult, întrucât actul normativ supus reexaminării are ca scop, în ansamblu, asigurarea calităţii actului educaţional, considerăm că ar fi oportun ca adoptarea unei asemenea soluţii legislative să fie rezultatul unui dialog amplu, în care să fie consultaţi toţi actorii constituţionali şi instituţionali implicaţi, experţii recunoscuţi în domeniu, precum şi reprezentanţii societăţii civile.

Articolul unic pct. 3 din legea supusă reexaminării prevede: „Instituţiile de învăţământ superior de stat care au facultăţi de medicină acreditate, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înfiinţa ori prelua în administrare unităţi sanitare, unităţi medicale ambulatorii, spitale clinice cu secţii universitare, institute şi centre medicale clinice în care se desfăşoară activitate medicală, de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică, cu includerea acestora în reţeaua de asistenţă de sănătate publică, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei, după cum urmează: a) în cadrul acestora, ca structuri fără personalitate juridică; b) în subordinea acestora, caz în care instituţiile de învăţământ superior de stat devin ordonatori secundari de credite”.

Aşadar, instituţiilor de învăţământ superior de stat le sunt atribuite, prin efectul legii, prerogative semnificative, fără însă a se preciza procedura necesară pentru înfiinţarea sau preluarea în administrare a respectivelor unităţi. În concret, prin lege nu sunt prevăzute termenele de punere în aplicare a procedurii de înfiinţare sau preluare a acelor unităţi sanitare, natura juridică a raporturilor patrimoniale dintre organismele implicate ori criteriile de selecţie a unităţilor care pot fi supuse unei asemenea proceduri. Astfel, este incert care dintre unităţile deja existente vor putea fi preluate în administrare de către instituţiile de învăţământ superior de stat. Or, în absenţa unor astfel de reglementări, apreciem că norma creează incertitudine cu privire la aplicarea uniformă a prevederilor noii legi. De aceea, considerăm că procedura de înfiinţare sau preluare în administrare a respectivelor unităţi ar trebui dezvoltată fie cu prevederi exprese care să permită uşor identificarea acestora şi a termenelor procedurale, fie să fie instituită posibilitatea ca această procedură să fie reglementată într-un act normativ subsecvent.

Semnalăm, totodată, că la art. I pct. 13 din OUG nr. 22/2021 se prevede că „instituţiile de învăţământ superior de stat, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înfiinţa sau prelua institute de cercetare-dezvoltare…”, iar la art. unic pct. 3 din Legea de aprobare a OUG nr. 22/2021 se prevede că „instituţiile de învăţământ superior de stat, care au facultăţi de medicină acreditate, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înfiinţa ori prelua în administrare unităţi sanitare, medicale ambulatorii, spitale clinice cu secţii universitare, institute şi centre medicale clinice în care se desfăşoară activitate medicală, de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică…”. Considerăm că această diferenţă de tratament juridic, prin care legiuitorul stabileşte un regim juridic distinct al preluării în administrare a unităţilor sanitare faţă de cel al preluării institutelor de cercetare-dezvoltare, pentru care nu s-a făcut vreo distincţie cu privire la modalitatea de preluare a acestora, impune, în opinia noastră, o analiză atentă a legii supuse reexaminării, în vederea stabilirii cu precizie a soluţiei legislative dorite, precum şi a identificării situaţiilor în care modificările sau completările nou introduse necesită amendări legislative corelative, care să asigure rigoare în exprimare şi uniformitate terminologică. Astfel, ţinând cont de faptul că organizarea şi funcţionarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, respectiv înfiinţarea, organizarea şi administrarea unităţilor sanitare, medicale ambulatorii, spitale clinice cu secţii universitare, institute şi centre medicale clinice în care se desfăşoară activitate medicală, de învăţământ şi de cercetare ştiinţifică sunt reglementate prin acte normative specifice, de o complexitate deosebită, considerăm că orice completare sau modificare asupra regimului juridic al acestora este necesar să se facă riguros, în vederea asigurării unei legislaţii în domeniu coerente, unitare şi lipsite de contradicţii.

Având în vedere aceste aspecte, considerăm că dispoziţiile introduse la art. unic pct. 3 din legea transmisă la promulgare sunt lipsite de claritate, susceptibile de diferite interpretări, ce pot genera impredictibilitate, confuzie şi soluţii diferite în practică. Prin urmare, considerăm că legea supusă reexaminării nu îndeplineşte standardele de calitate a legii stabilite la art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care acesta trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel, cu care se află în conexiune.

La art. V din legea transmisă la promulgare se prevede prelungirea până la data de 31 decembrie 2021 a duratei mandatelor membrilor Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, în condiţiile în care anterior, prin OUG nr. 22/2021, aceste mandate fuseseră prelungite până la data de 30 septembrie a.c. Având în vedere că legea nu limitează, în niciun fel, posibilitatea de prelungire a mandatelor în cauză, învederăm că utilizarea repetată a acestei operaţiuni de prelungire este de natură să amâne organizarea concursurilor în vederea ocupării acestor funcţii. Astfel, norma juridică creează o situaţie imprevizibilă, dând posibilitatea tergiversării organizării concursului de ocupare a funcţiilor de conducere respective şi, implicit, permanentizarea acestor mandate.

Un alt aspect asupra căruia solicităm reexaminarea legii transmise la promulgare este cel al structurării acesteia pe articole. Se poate observa că, deşi legea criticată cuprinde în partea sa dispozitivă un articol unic, structurat în patru puncte, aceasta conţine şi un art. V, cu referire la modificarea OUG nr. 75/2005. Având în vedere dispoziţiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora, în cazul actelor normative care au ca obiect modificări sau completări ale altor acte normative, articolele se numerotează cu cifre romane, păstrându-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate, considerăm că partea dispozitivă a legii supuse reexaminării nu îndeplineşte condiţiile de formă structurală de bază cerute de normele de tehnică legislativă. Prin urmare, considerăm că se impune reanalizarea legii şi din acest punct de vedere”, prevede cererea de reexaminare a şefului statului, conform sursei citate.