Legea unica a salarizarii: Anul viitor vor creste doar salariile mai mici de 705 lei pe luna. Au fost majorati coeficientii pentru magistrati

In 2010, majorarea salariilor, a soldelor si indemnizatiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei pe luna, prevede proiectul final al Legii unice a salarizarii. In aceste conditii, salariile care depasesc acest nivel urmeaza sa fie inghetate. Potrivit proiectului, majorarile salariale trebuie facute in asa fel incat ponderea in PIB sa se reduca progresiv de la 9,40% in anul 2009, la 8,70% in anul 2010, la 7,97% in anul 2011, la 7,30% in anul 2012, la 6,70% in anul 2013, la 6,30% in anul 2014 si la 6,00% in anul 2015 si in anii urmatori.

Documente:

Proiect legea salarizarii unitare

(Guvern, 07 Sep 2009) DOC, 1187559K

Daca in 2010, salariul minim va fi de 705 lei, in 2011, acesta va ajunge la 765 lei, in 2012 la 845 lei, in 2013 la 935 lei, in 2014 la 1.015 lei, iar in 2015 la 1.100 lei.

Diferentierea salariilor se realizeaza prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare, cuprinsi in intervalul 1,00 pentru functia cu cea mai mica responsabilitate si 12,00 pentru functia cu cea mai inalta responsabilitate in stat.

Sporurile de care pot beneficia bugetarii

Cei interesati de castiguri suplimentare, pot lucra peste program. In cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, aceasta se plateste in luna urmatoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza. Munca prestata peste durata normala se poate plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual. In cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative, sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. De asemenea, munca prestata in zilele nelucratoare si de sarbatori legale, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza. Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi, in medie 30% din salariile de baza, soldele la functia de baza sau indemnizatiile lunare de incadrare.

Incepand cu 1 ianuarie 2010 sporurile, acordate prin legi sau hotarari ale Guvernului, si dupa caz indemnizatiile de conducere, care potrivit legii faceau parte din salariul de baza, din solde, respectiv din indemnizatiile lunare de incadrare, se intoduc in salariul de baza, in solde, respectiv in indemnizatiile lunare de incadrare acordate in luna decembrie 2009, mai prevede Legea unica a salarizarii.

Sporurile de risc si de confidentialitate vor fi incluse in salariul de baza din 2010, iar alte sporuri se vor adauga la indemnizatia lunara de incadrare.

Legea mai prevede ca „in anul 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, astfel: a) noul salariu de baza, solda la functia de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare vor fi cele din luna decembrie 2009 la care se adauga sporurile care se introduc in acestea potrivit anexelor la prezenta lege; b) sporurile prevazute in anexele la prezenta lege ramase in afara salariului de baza, a soldei la functia de baza sau, dupa caz, la indemnizatia lunara de incadrare se vor acorda intr-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009”.

Bugetarii pot lucra si la privat

In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi acordate personalului salarizat urmatoarele categorii de sporuri:

a) pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;

b) pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul de baza,corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;

c) personalul care lucreaza, potrivit contractului individual de munca in zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiaza de un spor de pana la 20% din salariul de baza.

„Functionarii publici pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice si in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate ca functionar public potrivit fisei postului”, se mai arata in proiectul final al legii de salarizare.

Cele mai mari salarii

Cel mai mare salariu il va avea presedintele Romaniei care va primi echivalentul a 12 salarii minime pe economie. Acesta este urmat de presedintii celor doua Camere din Parlament, primul-ministru, presedintele Curtii de Conturi si presedintele Curtii Constitutionale pentru care a fost stabilit un coeficient de 11,7 salarii minime. Vicepresedintii Senatului si ai Camerei Deputatilor vor primi 11,2 salarii minime. Tot atat vor avea si presedintele Consiliul Concurentei, presedintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, vice-premierul si patriarhul Bisericii Ortodoxe. Ministrii vor avea un coeficient de 10,8, iar parlamentarii 9.90. Consilierii prezidentiali vor avea 10,8 salarii minime. Tot in fruntea celor mai mari salarii se afla si cel al primarul general al capitalei pentru care a fost stabilit coeficientul 10.

Magistratii, categorie privilegiata

Privilegiatii Legii unice a salarizarii sunt si magistratii. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vor avea un coeficient de 11,7. Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii vor primi 11,6 salarii minime pe economie. Pentru judecatorii cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au stabilit intre 8,75 si 11,2 salarii minime pe economie. Pentru un judecator de tribunal sau procuror de parchet de pe langa tribunal s-a stabilit un coeficient cuprins intre 6,2 si 8 salarii minime. Un magistrat cu grad de judecatorie are un coeficienti intre 4,5 si 7,3. In urma presiunilor facute de reprezentantii magistratilor, Guvernul a decis, in cazul acestora, majorarea unor coeficienti cu 1-2 salarii minime.

De exemplu, salariul judecătorului cu grad de instanţă supremă , al procurorului din ICCJ, DNA şi DIICOTcu vechime peste 20 de ani coeficientul era de 9,6.Acum, acesta a ajuns la

11,2.

De asemenea, pentru magistrati au fost stabilite tot felul de sporuri: un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 25% si de un spor de confidentialitate de 5% din salariul de baza, remuneratii acordate in termen de trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii de salarizare unitara, stabileste forma finala a proiectului. De la 1 ianuarie 2010, magistratii vor beneficia, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru pastrarea confidentialitatii, de un adaos de 25% (pentru risc si suprasolicitare neuropsihica) si respectiv de 10% (pentru asigurarea confidentialitatii), calculate la indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dup caz, la salariul de baza si care, incepand cu 1 ianuarie 2010, vor fi incluse in indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dupa caz, la salariul de baza.

In acelasi timp, magistratii vor beneficia de sporurile ramase in afara salariului de baza si care se vor acorda intr-un cuantum care, impreuna cu noul salariu de baza, sa conduca la un castig salarial egal cu cel aferent lunii mai 2009.

Pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat acestora si magistratilor-asistenti li se acorda un spor de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii.

Un medic isi va incepe cariera cu un coeficient de 1,9

In schimb, in alte sectoare coeficientii au ramas nemodificati dupa diminuarea de 25% stabilita la inceputul lunii august. Cele mai mari salarii in sistemul sanitar le vor avea managerii de spitale, maxim 6.80 salarii minime in cazul unui spital cu peste 400 de paturi si maxim 6.30 salarii minime in cazul unui spital cu mai putin de 400 de paturi. Un medic primar care lucreaza intr-un spital de urgenta va primi intre 4.20 si 5.25. Intr-un astfel de spital, pentru un medic specialist coeficientii sunt intre 3.30 si 4.15, iar un medic rezident va primi intre 2.45 si 3.20 salarii minime.

Medicul stagiar va avea doar 1,9 salarii minime. Asistentul medical principal, cu studii superioare va primi inntre 2.70 si 3.30 salarii minime. La categoria „Biolog,biochimist,chimist,fizician;principal”, coeficientii au fost stabiliti intre 2.75 si 3.45. Psihologul principal va fi platit cu 3.40 pana la 4.30 salarii minime. Acestia sunt coeficientii valabili pentru salariatii din spitalele de urgenta. Medicii care nu lucreaza in spitale de urgenta vor fi platiti cu mai putin: intre 3.35 si 4.25 salarii minime pe economie. De asemenea, un medic specialist va avea intre 2.90 si 3.70 salarii minime.

Profesorii debutanti vor primi intre 1,65 si 2,15 salarii minime pe economie

In invatamant, profesorul I Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) grad didactic I va avea intre 2,3 si 4,25 salarii minime, iar profesorul I, gradul II va castiga intre 2,25 si 3,45 salarii minime. Profesor I debutant va avea intre 2.10 si 2.60 salarii minime. Profesorul II debutant va avea coeficienti intre 1,65-2,15 salarii minime pe economie. Invatatorul, educatorul debutant si intructorul grad didactic I vor avea intre 2.00 si 2.75 salarii minime, iar pentru debutanti coeficientul minim este de 1,35, iar cel maxim de 1,85. Personalul didactic care asigura predarea simultana la 2-4 clase de elevi in invatamantul primar, primeste un spor la salariul de baza pentru activitati care solicita o incordare psihica foarte ridicata: pentru 2 clase elevi – 5%;pentru 3 clase elevi – 7%; pentru 4 clase elevi – 10%.

In invatamantul universitar, salariile vor fi ceva mai mari. Astfel, un profesor universitar va avea intre 5.85 si 7.60 salarii minime. Pentru un conferentiar universitar, coeficientii sunt intre 3.70 si 5.00, iar pentru un preparator universitar intre 2.00 si 2.65. Un rector va primi intre 8.25 si 8.50 salarii minime, iar un decan intre 7.85 si 8.15 salarii minime.

Un preot cu studii superioare va primi intre 1.75 si 2.65 salarii minime

In administratia publica centrala de specialitate, consilierii, expertii, inspectorii de specialitate si auditorii vor primi maxim 3,95 salarii. Pentru un referent, inspector sau revizor contabil debutant, salariile pornesc de la un coeficient de 1,75. Salarii mici sunt si in cercetare. Astfel, un cercetator stiintific va avea un salariu baza de 2.60 si in functie de vechime ar putea ajunge la 7.20.

De asemenea, asistentul de cercetare stiintifica va primi intre si 2.85 salarii minime. Artistii de opera, coristii, balerinii, regizorii artistici,dirijorii,solistii au coeficienti cuprinsi intre 4.00 si 5.10. Un muzeograf, restaurator, conservator, arheolog sau istoric cu cel mai inalt grad ar putea primi intre 3.10 si 4.00 salarii minime. Pentru debutanti, coeficientul este 1,75. Un preot cu studii superioare va primi intre 1.75 si 2.65 salarii minime, iar un pret cu studii medii intre 1,2 si 1,85 salarii minime.

Seful unei echipe de muncitori va primi intre 2,10 si 2,20 salarii minime, un stenodactilograf cu cel mai inalt grad intre 1,3 si 1,7 salarii minime, un portar, paznic sau pompier va avea intre 1,2 si 1,55 salarii minime, un sofer va fi platit cu 1,3 pana la 1,7 salarii minime, iar un muncitor calificat grad I cu 1,3 pana la 1,7 salarii minime.