Liderii Coaliției au bătut palma pe „ordonanța austerității” / Măsurile anunțate de Ciucă și Ciolacu

După aproape o lună de discuții pentru reducerea cheltuielilor bugetare, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au anunțat că au convenit asupra unei formule. Între măsurile anunțate sunt reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii ale ministerelor, înghețarea angajărilor la stat cu excepția educației și sănătății, precum și reducerea numărului de consilieri.

• Vezi și: Ordonanța austerității: tăieri de bunuri și servicii cu 10% și altele / Măsurile acoperă doar un sfert din gaură

În postări aproape simultane, liderii PSD și PNL trec în revistă măsurile convenite:

• reducerea cu 10% cheltuielile ministerelor la bunuri şi servicii
• oprirea achizițiilor de autovehicule, mobilier și alte cheltuieli neesențiale
• înghetarea angajărilor la stat, cu excepția sănătății și educației
• prezența în maximum două consilii de administrație a unei persoane
• limite lunare de cheltuieli pentru fiecare minister în parte, stabilite de Ministerul Finanțelor

Alimente de la producători români în instituțiile publice

De asemenea, Ciucă și Ciolacu anunță că toate achizițiile de alimente pentru instituțiile publice se vor face de la producători români.

„Fie că vorbim de hrana din spitale, de programele destinate elevilor în școli, mâncarea pentru bătrânii și copiii instituționalizați – toate instituțiile publice vor cumpăra doar produse românești de calitate. Principiile ”lanțului scurt de aprovizionare” vor fi introduse în ordonanța de urgență pe care Guvernul o va adopta în această săptămână. Fermierii români trebuie sprijiniți în mod direct de stat, la fel cum oamenii din această țară trebuie să aibă acces la produse bune și proaspete!”, a scris Ciolacu, pe Facebook.

„Concret, prin această măsură vânzarea se va face de la un fermier la un consumator prin implicarea unui număr cât mai redus de intermediari. În plus, entitățile publice care desfășoară activități de alimentație publică (cantine școlare, unități militare, cantine spitalicești etc.) vor achiziționa alimente din vecinătate, conform unor reguli bine stabilite”, precizează și Nicolae Ciucă.

Săptămâna trecută, surse guvernamentale precizau că stoparea angajărilor la stat vine și cu excepții, acestea vizând nu doar posturile din sănătate și educație, ci și pe cele din instituțiile din sistemul de siguranță națională. De asemenea, acolo unde concursurile de angajare au început și oamenii au susținut probe, procesul de angajare va continua.

„Pentru cei care sunt în concurs și au dat o probă, procedura de angajare va continua. De asemenea, instituțiile din sistemul național de apărare au anumite locuri în instituțiile de învățământ pe care le-au bugetat și vor continua pe ce au bugetat prin planurile de școlarizare.”, au declarat surse guvernamentale.

Supraimpozitarea veniturilor bugetare, prin lege, dar nu se știe când

Pentru supraimpozitarea veniturilor bugetarilor, care depășesc salariul președintelui, se va face o lege, însă orizontul de timp nu este clar.

În acest moment se așteaptă ca Ministerul Finanțelor să vină cu analiza privind impactul bugetar.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 26 aprilie despre impozitul pe veniturile care depăşesc salariul preşedintelui, că este vorba de aplicarea lui doar la stat, iar procentul de 16%, pentru că acesta funcţionează şi ca impozit pe legea finanţelor.

Şeful Executivului a mai spus că la nivelul Ministerului Finanţelor se face această analiză şi că decizia va ţine cont de datele prezentate şi a arătat că nu este nimic bătut în cuie în acest moment.

Despre discuţiile privind introducerea unui impozit între 15 şi 20%, premierul a spus: „Este vorba de un impozit care în acest moment a fost cât se poate de bine clarificat în ceea ce priveşte depăşirea salariilor la stat peste cel al preşedintelui. În acest moment, aşa cum am discutat, doar la stat. (..) Procentul de 16% a fost discutat pentru că acesta funcţionează şi ca impozit pe legea finanţelor”.

„Gaura” din buget

Veniturile au fost supraestimate în buget, astfel că, după doar patru luni, Coaliția s-a văzut nevoită să taie din cheltuieli.

Inițial s-a vehiculat suma de 20 de miliarde de lei. Ulterior, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a spus că „gaura” nu chiar atât de mare și a dat vina pe ANAF pentru nerealizări.

Încetinirea colectării veniturilor se cifrează la 4,7 miliarde lei față de programat, a spus el.

„Dacă România are arierate recuperabile de încasat de 25 miliarde și o evaziune fiscală estimată la 12%, nu credeți că este bine să întărim colectarea?”, a mai spus Câciu.