Război în Ucraina, ziua 1126: Armistițiu în Marea Neagră între Rusia și Ucraina. Zelenski acuză Moscova că minte în privința termenilor

Rusia și Ucraina au acceptat o încetare a focului în Marea Neagră, conform anunțului făcut de Casa Albă, marți, după discuțiile purtate de oficialii americani cu reprezentanții Moscovei și cei ai Kievului. Cele două tabere au confirmat acordul, care, potrivit SUA, prevede și „elaborarea de măsuri pentru implementarea” armistițiului convenit anterior în privința atacurilor din sectorul energiei. Într-un mesaj transmis în această seară, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat partea rusă că încearcă să manipuleze și să denatureze înțelegerile.

Evoluțiile de marți, ziua 1126 a războiului din Ucraina, LIVETEXT:

Ministerul de Externe al Rusiei a declarat despre centrala nucleară de la Zaporojie, marți, că este rusească și nu este posibil transferul ei către Ucraina sau către orice altă țară, transmite Reuters. Moscova susține, totodată, că este inadmisibilă o operare în comun întrucât ar fi imposibil să fie asigurată siguranța stației.

Ministerul rus al afacerilor externe susține totodată că Zaporojie, controlată parțial de forțele ruse, este una dintre cele patru regiuni din Ucraina pe care Moscova le-a declarat anexate în virtutea referendumurilor organizate la șapte luni după lansarea invaziei, fiind emis și un decret formal care a trecut oficial stația în proprietatea Rusiei. Națiunile occidentale au respins referendumurile drept simulacre.

Președintele Ucrainei a transmis un mesaj, marți seară, și susține că Rusia deja încearcă „să manipuleze și să denatureze” acordurile intermediate de SUA pentru încetarea focului în Marea Neagră și în sectorul energiei.

„Din păcate, chiar și acum, chiar și astăzi, în însăși ziua negocierilor, vedem cum rușii au început deja să manipuleze (…). Deja încearcă să denatureze acordurile și, de fapt, să îi înșele atât pe intermediarii noștri, cât și pe întreaga lume”, a declarat Volodimir Zelenski.

Comandanți din cadrul NATO au declarat că se bazează pe lecțiile învățate din războiul cu drone dintre Rusia și Ucraina pentru a efectua cel mai mare exercițiu de apărare aeriană din Europa, „Joint Project Optic Windmill”, la care participă pentru prima oară și Suedia, și Finlanda, cei mai noi membri ai Alianței Nord-Atlantice, transmite AFP.

Kremlinul a afirmat că acordul de încetare a focului în Marea Neagră, convenit între Statele Unite și Rusia la discuțiile de ieri de la Riad, va intra în vigoare doar după ce Statele Unite vor ridica sancțiunile impuse instituțiilor financiare rusești care susțin exporturile de produse alimentare.

Președintele Volodimir Zelenski a criticat, marți, declarațiile făcute de Steve Witkoff, emisar al Casei Albe, care recent l-a lăudat pe liderul rus Vladimir Putin și a părut să legitimeze anexarea unor regiuni ucrainene de către Moscova.

„O mare parte din informațiile răspândite de unii oameni și de persoana pe care ați menționat-o (…) sunt foarte în concordanță cu mesajele Kremlinului”, a declarat Zelenski, răspunzând la o întrebare despre un interviu acordat de Witkoff.

Trimisul lui Trump afirmase că „există o opinie în țara Rusiei că acestea sunt teritorii rusești”. El a invocat referendumurile organizate de Rusia în teritoriile ocupate, care au fost condamnate ca fiind ilegitime de Ucraina și de o mare parte a comunității internaționale.

„Nimeni nu poate legitima aceste referendumuri, pentru că au fost organizate sub amenințarea armei”, a fost reacția președintelui ucrainean, adăugând că „nimeni nu recunoaște aceste teritorii ca fiind ruse”.

Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că reprezentanții Kievului au convenit cu SUA că „părți terțe” ar putea supraveghea aspectele armistițiului dintre Rusia și Ucraina, fie că este vorba despre cel care acoperă atacurile din Marea Neagră sau cel referitor la infrastructura din sectorul energiei.

„Acesta nu este un lucru rău, de exemplu, cineva din Europa sau, de exemplu, Turcia pot fi implicați în situația de pe mare și poate cineva din Orientul Mijlociu în termeni de energie”, a declarat liderul ucrainean, citat de AFP.

Franța dă exemplul alegerilor din România și avertizează SUA că amenințarea rusă în Europa nu este „teoretică”.

Acord pentru încetarea focului în Marea Neagră

Casa Albă a anunțat un acord cu Rusia și Ucraina în ceea ce privește o încetare a focului pe mare „pentru a asigura o navigație sigură, a elimina folosirea forței și a preveni utilizarea navelor comerciale în scopuri militare în Marea Neagră”.

Ucraina și Rusia vor „continua să lucreze pentru obținerea unei păci durabile”, se mai arată în cele două comunicate ale părții americane, potrivit The Guardian.

Moscova a anunțat marți că este dispusă să încheie un nou acord privind siguranța navigației în Marea Neagră – un posibil pas către o încetare a focului cu Ucraina – dar numai dacă Statele Unite îi ordonă președintelui Volodimir Zelenski să îl respecte.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că numai un astfel de ordin ar oferi asigurările de care Rusia are nevoie.

„Vom avea nevoie de garanții clare. Și având în vedere experiența tristă a acordurilor doar cu Kievul, garanțiile nu pot fi decât rezultatul unui ordin de la Washington către Zelenski și echipa sa de a face un lucru și nu altul”, a declarat Lavrov în comentarii televizate.

Comentariile lui Lavrov indică faptul că Rusia va solicita o înăsprire a presiunii SUA asupra lui Zelenski înainte de acest acord parțial de încetare a focului, despre care Washingtonul spune că ar fi un pas important către un armistițiu mai cuprinzător, scrie Reuters.

Ministerul rus al apărării a acuzat din nou Ucraina, marți, că nu a oprit atacurile asupra infrastructurii energetice a Rusiei, așa cum prevede acordul dintre președinții Vladimir Putin și Donald Trump, acceptat de omologul lor ucrainean Volodimir Zelenski.

„Pe fundalul discuțiilor la nivel de experți ruso-americani pe tema soluționării conflictului din Ucraina, care a avut loc la Riad la 24 martie a acestui an, regimul de la Kiev a continuat să lanseze în mod deliberat lovituri folosind UAV-uri (n.r. drone) împotriva infrastructurii energetice pașnice rusești”, a acuzat ministerul de la Moscova într-un comunicat, fără a prezenta însă dovezi în acest sens.

Aleksandr Lukașenko, președintele Bielorusiei și cel mai fidel aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a depus marți jurământul, fiind astfel învestit pentru cel de-al șaptelea mandat neîntrerupt la conducerea țării.

„Președintele vostru nu v-a abandonat niciodată și nici nu vă va abandona, nu vă va trăda și nici nu va fugi. Sunteți toată viața mea”, a spus el în timpul ceremoniei de învestire, desfășurată la Palatul Independenței din Minsk, în timp ce depunea jurământul cu mâna pe Constituția țării pe care o guvernează din 1994 și o va face până în 2030.

„Avem totul în ordine în ceea ce privește libertatea presei, iar democrație avem mai mult decât cei care se proclamă apărătorii ei”, a declarat președintele Belarusului. „Voi mai spune asta. Jumătate din lume visează la dictatura noastră”, a continuat el.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marți că discuțiile dintre oficiali americani și ruși din Arabia Saudită de luni s-au axat pe siguranța navigației în Marea Neagră și a afirmat că un nou acord în domeniu este posibil, potrivit agenției Reuters.

Lavrov a precizat însă că orice nou acord va trebui să aibă atașate condiții stricte. El a spus că Rusia vrea inspecții pe nave pentru a se asigura că navele goale nu sunt utilizate pentru livrări de arme.

El a mai spus că diferitele obstacole din calea exporturilor ruse de cereale și de îngrășăminte au reprezentat o problemă serioasă în trecut.

Lavrov a mai declarat că secretarul general al ONU, Antonio Guterres, este în contact constant cu Moscova în chestiunea facilitării exporturilor de cereale și îngrășăminte și că „încearcă să ajute”.

Delegațiile din Rusia și Statele Unite au avut consultări tehnice la Riad și au trimis deja rapoarte conducerii ambelor țări. Prin urmare, conținutul negocierilor nu va fi făcut public, a spus secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, la un briefing cu jurnaliștii ruși.

„Negocierile tehnice sunt negocieri care intră în detaliu, așa că, desigur, conținutul acestor negocieri cu siguranță nu va fi făcut public. Acest lucru nu ar trebui să fie de așteptat”, a subliniat el.

„Acum se analizează rapoartele făcute [de delegații] către capitale și abia atunci se va putea vorbi despre un fel de înțelegere”, a adăugat Peskov.

Deși Uniunea Europeană aplică o „presiune intensă” pentru ca Ucraina să se alăture blocului înaintea țărilor din Balcanii de vest, un astfel de scenariu este „în afara discuției”, a declarat luni la Budapesta ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, citat de MTI și Agerpres.

La o conferință de presă comună cu omologul său nord-macedonean Timcho Mucunski, Szijjarto a declarat că unul dintre motivele pentru care Ucraina nu ar trebui să se alăture UE înaintea țările din Balcanii de Vest este că, în timp ce aderarea acestora din urmă ar fi benefică pentru bloc, aderarea Ucrainei ar „distruge funcționarea blocului din punct de vedere economic și al securității”.

Un alt motiv, potrivit șefului diplomației ungare, este că „nimeni nu poate crede că Ucraina se află astăzi într-o stare (de pregătire, n.r. MTI) mai bună decât oricare dintre țările din Balcanii de Vest”.

Moscova, acuzații grave la adresa României

Parchetului General al Rusiei și Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova au fost sesizate de un important deputat rus în legătură cu „acțiuni ostile” ale autorităților române față de Rusia, relatează TASS.

Anunțul a fost făcut de Vasili Piskarev, președintele Comisia Dumei de Stat pentru Investigarea Ingerințelor Externe în Afacerile Interne ale Rusiei. Duma de Stat este camera inferioară a parlamentului rus.

Cel puțin 110 persoane au fost rănite, iar un civil a fost ucis în atacurile rusești din Ucraina din ultima zi, au raportat, marți, autoritățile regionale.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Moscova a lansat 139 de drone de atac și momeală împotriva Ucrainei, precum și o rachetă balistică Iskander-M.

Șaptezeci și opt de drone au fost doborâte, au mai raportat forțele ucrainene.

Un atac aerian de precizie al Ucrainei a ucis până la 30 de soldați ruși în regiunea Kursk, afirmă armata ucraineană.

„Ca urmare a loviturii, ținta a fost complet distrusă”, se arată într-o declarație făcută azi de Statul Major General, citat de The Kyiv Independent.

Aceeași sursă a transmis că piloții și Forțele de apărare ale Ucrainei vor continua să vizeze pozițiile rusești pentru a reduce potențialul militar al Moscovei.

Kievul publică un nou bilanț al pierderilor ruse

Rusia a pierdut 905.940 de soldați în Ucraina de la începutul invaziei sale pe scară largă, la 24 februarie 2022, a raportat pe 25 martie Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Kiev.

Numărul include 1.180 de pierderi suferite de forțele ruse chiar în ultima zi.

Potrivit raportului, Rusia a mai pierdut 10.425 de tancuri, 21.670 de vehicule blindate de luptă, 41.824 de vehicule și rezervoare de combustibil, 25.190 de sisteme de artilerie, 1.341 de sisteme de rachete cu lansare multiplă, 1.117 sisteme de apărare aeriană, 370 de avioane, 335 de elicoptere, 30.759 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni și un submarin.

Ca întotdeauna, trebuie amintit că războiul informațional se poartă de ambele părți ale unui conflict și cifrele vehiculate de Kiev trebuie privite cu o umbră de circumspecție.

Delegaţiile din Ucraina și SUA să întâlnesc din nou marţi, în Arabia Saudită, în urma negocierilor dintre Rusia şi SUA care au avut loc luni şi după ce o primă întâlnire cu partea ucraineană avusese loc deja duminică, potrivit News.ro.

În discuţie este o propunere limitată de încetare a focului pe Marea Neagră, care, speră Washingtonul, va deschide calea unor negocieri de pace mai ample, relatează Reuters.

Discuţiile de o zi purtate luni în Arabia Saudită între oficialii ruşi şi americani au fost prezentate de Washington drept un pas înainte în efortul preşedintelui Donald Trump de a pune capăt războiului de trei ani. O sursă de la Casa Albă a declarat că se fac progrese în cadrul discuţiilor de la Riad şi că se aşteaptă un „anunţ pozitiv” „în viitorul apropiat”.