VIDEO Nicușor Dan a prezentat concluziile reuniunii vitale pentru Ucraina: SUA sunt parte din garanțiile de securitate / Ce document va fi trecut prin Parlament / Despre conducerea serviciilor secrete: „Am niște oameni în cap”

Obiectivul principal al Coaliției de Voință a fost să contureze garanții de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obținută, a declarat președintele României, marți, după summitul de la Paris, menționând că „Statele Unite sunt parte din aceste garanții”. El a anunțat că a fost „definit un document militar” care prevede concret cum vor fi exercitate aceste garanții, care sunt responsabilitățile asumate și cine coordonează eforturile. Șeful statului a precizat că angajamentele vor fi trecute prin parlamentele naționale.

Răspunzând la întrebările reporterilor, Nicușor Dan a abordat și teme de politică internă, inclusiv situația discuțiilor cu magistrații și contestațiile privind numirea lui Mihai Busuioc și Dacian Cosmin Dragoș, nominalizat chiar de el, în funcțiile de judecători CCR. Președintele a spus că el crede că a procedat corect când l-a desemnat pe Dacian Dragoș pentru această poziție, dar a menționat că va nominaliza o altă persoană în cazul în care instanța îi suspendă prima numire.

Întrebat despre amenințările venite dinspre opoziție cu privire la o posibilă suspendare, Nicușor Dan a răspuns: „Mi se pare total neserios”.

Nu în ultimul rând, el a declarat că are „niște oameni în cap” pentru conducerea serviciilor secrete și că i se pare firesc să aibă loc o consultare înainte de a face propunerile astfel încât acestea să nu fie respinse de Parlament. Șeful statului a spus, totodată, că procedura pentru desemnarea șefilor de parchete „va fi lansată în zilele următoare” și că și în acest caz trebuie să aibă loc o discuție înainte, „cu primul ministru”.

HotNews a transmis LIVE TEXT declarațiile lui Nicușor Dan

• Coaliția de voință este o reuniune a statelor care își propun să ajute Ucraina, marea lor majoritate europene. Obiectivul principal a fost să contureze garanții de securitate pentru Ucraina din momentul în care pacea va fi obținută, astfel încât să existe garanția că Ucraina nu va mai fi în situația în care a fost odată cu începerea războiului acum patru ani.
• S-a făcut un pas important. S-a adoptat un document public al tuturor statelor care participă la această coaliție. Mai important, în urma unei munci pe care au făcut-o echipele tehnice, s-a definit un document militar care prevede în concret cum vor fi exercitate aceste garanții, care sunt responsabilitățile.
• Foarte important că Statele Unite sunt parte din aceste garanții de securitate, o dovadă că există un parteneriat transatlantic și un mesaj de unitate și de descurajare în fața Rusiei.

Angajamentele vor fi trecute prin parlamentele naționale

Întrebări de la reporteri: În legătură cu aceste garanții de securitate. Care va fi rolul României? Se pune problema să trimită România trupe în forța multinațională?

• Înainte să vă răspund, pe procedură, ca să vă dau niște elemente. În primul rând, coaliția asta știți că funcționează de doi ani și președinții României au avut un mandat pe care și l-au luat, deci ceea ce știți că România și-a asumat cam același lucru este, adică nu trupe în Ucraina. Suport logistic, pregătire pentru militari ucraineni în România sau în alte țări, în colaborare cu armatele din respectivele țări, participare la programe comune de înarmare. Și, pentru ca documentul de azi să nu fie o simplă declarație de intenție, pentru fiecare din țări, aceste angajamente vor fi trecute prin parlamente.

Ce a spus despre Venezuela și Groenlanda

Cum vă poziționați ca președinte al României în cazul intervenției americane din Venezuela? Încalcă dreptul internațional? Cum vă poziționați în chestiunea Groenlandei? Ar fi sfârșitul NATO dacă SUA încearcă să anexeze Groenlanda.

• Pe Venezuela a exista o declarație a 26 din cele 27 de țări din UE, printre care și România. Asta este poziția pe care noi o avem. În ceea ce privește Groenlanda, în primul rând că nu vorbim de o intenție oficială a administrației americane, am avut niște declarații. În al doilea rând, situația este cu totul diferită. E vorba de un teritoriu autonom, care este parte din coroana daneză și care este teritoriu NATO, deci nu se pune problema.

Puteți detalia ce s-a stabilit în această seară în privința garanțiilor de securitate?

• Este împărțit pe mai multe paliere. Este împărțit pe patru piloni, echiparea corespunzătoare a armatei ucrainene, pentru fiecare dintre aer-apă-terestru există un mecanism de răspuns și pentru fiecare din acești patru piloni există o națiune lider, care coordonează eforturile tuturor celorlalte țări care s-au angajat să facă asta. Pe partea de maritim știți că România împreună cu Turcia și Bulgaria face o deminare în apele Mării Negre și va continua să facă asta, această activitate va fi extinsă și va fi parte din acest pilon naval. Pe de altă parte, există un mecanism de răspuns, în care, în linii mari, primele 24 de ore este Ucraina, 48 de ore forțele europene sau ale coaliției de voință, 72 de ore un răspuns al Statelor Unite. Cam de tipul acesta este structurat.

Despre securitatea la Marea Neagră ați discutat concret?

• S-a evocat, Marea Neagră a fost evocată de mai mulți vorbitori ca parte importantă din securitatea europeană.

Aveți mai multe detalii legate de vizita lui Macron în România?

• Am fost aici acum două săptămâni sau trei, nu s-au întâmplat foarte multe lucruri de atunci. Foarte probabil va avea loc în 2026. Între timp, sunt chestiuni bilaterale pe care lucrăm.

Macron a vorbit despre o implicare juridică în ceea ce privește susținerea Ucrainei în caz de atac rusesc. Puteți detalia?

• Da, în parte, am spus deja, deci noi am avut un nivel militar care s-a transformat prin declarația de azi într-un nivel politic și acum este un nivel juridico-legislativ care, pe de o parte, să permită fiecărei din țările care s-au angajat să desfășoare respectivele operațiuni, pe de altă parte, dacă e nevoie, în legislația ucraineană, pentru ca aceste operațiuni să fie înlesnite de legislația ucraineană.

Puteți da mai multe detalii despre hubul logistic de la Câmpia Turzii? Când va fi operațional? Garanțiile de securitate – putem vorbi de o etapă de mai mare transparență a României în ceea ce privește sprijinul?

• Vorbim totuși de operațiuni militare. Acesta este motivul pentru care multe din lucrurile care s-au făcut de către România și celelalte țări au rămas într-un regim de confidențialitate. Acum, la fel, când o să ajungem în Parlament, o să trecem lucruri generice.
• Hubul de la Câmpia Turzii funcționează, dar mai mult nu o să vă spun. Funcționează deja.

Nicușor Dan, gata să numească un alt om la CCR dacă va fi nevoie

Pe politică internă – pe 16 ianuarie Curtea de Apel urmează să judece contestațiile referitoare la cei doi judecători CCR Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, iar în aceeași zi CCR are termen pe legea pensiilor magistraților. Vi se pare o tergiversare?

• Tergiversare din partea cui? Public sunt patru magistrați care au cerut o amânare și legea le dă dreptul. Eu nu vreau să punem foarte multă patimă, pentru că patima naște ură. Evident că este un conflict social și, în acest conflict social, fiecare din părți încearcă să foloseacă metode care le sunt la îndemână și care sunt legale, cum ar fi un litigiu în instanță.

Dacă Curtea de Apel ia decizia să îl suspende pe Dacian Dragoș din funcție, aveți un plan B?

• Eu cred că noi avem dreptate, adică în esență critica este că domnul Dragoș nu are acei 18 ani suficienți în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani Drept. Bineînțeles că un judecător se va pronunța. Dacă se va întâmpla să suspende decretul, nu vă închipuiți că o să lăsăm CCR fără un judecător doi ani de zile. O să numim un judecător.

Consultări înainte numirea conducerilor de la serviciile secrete și parchete

Ați spus că toate componentele pe zona de garanții de securitate la care va participa România vor ajunge în Parlament. Pentru asta este nevoie de stabilitatea coaliției și să fie păstrat PSD la guvernare, iar asta înseamnă noi negocieri. Se va discuta și despre numirile la parchete și la serviciile de informații. Când veți veni cu aceste numiri? Va avea PSD un cuvânt de spus?

• Această coaliție există, funcționează, are în spate dorința românilor ca România să fie stabilă și prooccidentală, mă aștept ca ea să fie stabilă, cu modificări minore.
• În ceea ce privește șefii de servicii, pentru că președintele propune și Parlamentul trebuie să voteze, nu cred că se va întâmpla să nu discutăm înainte, dimpotrivă, vom discuta înainte astfel încât numirile să fie validate.
• În ceea ce privește șefii de parchete, aici, din nou, este o procedură, care va fi lansată în zilele următoare, în care procurori care doresc să exercite aceste funcții de conducere își vor depune CV-urile, ministrul justiției va înainta și președintele la rândul său va numi sau va trimite înapoi. Cred că și aici este firesc să existe o consultare între președinte și premier.

Dacă PSD se opune, veți da înapoi pentru a rămâne PSD la guvernare?

• Trebuie să diferențiem între declarație politică și acțiune politică. Declarații am văzut multe. Acțiunea politică, har Domnului, a fost în sensul păstrării acestei coaliții. Orice fel de discuție este legitimă în momentul în care legea te obligă prin mecanismele ei ca decizia să fie împărțită.

Când preconizați că va avea loc referendumul pe care l-ați anunțat pentru magistrați? Sub ce formă va fi făcut?

• Mai sunt cam 30 de magistrați care și-au exprimat intenția de a veni la discuții, ne vom întâlni. Pe acel referendum-consultare, am zis că îl facem, îl facem. O să stabilim detaliile chiar zilele astea și probabil că în cursul lunii ianuarie îl facem.

Nicușor Dan a sugerat că va merge la o ședință a CSM

Vă gândiți să mergeți la o ședință a CSM?

• O să vedeți. Cred că o să mergem împreună la o ședință CSM, dar încă aștept niște date.

Funcționează o coaliție de guvernare cu un partid care face referendum intern să iasă de la guvernare?

• Atâta timp cât decizia partidului este de a rămâne la guvernare, această coaliție funcționează și eu sunt optimist că va funcționa în continuare.

Face PSD un joc de-a șoarecele și pisica?

• Cine să fie pisica? Nu, acum vorbind serios, este cert că noi avem niște partide care sunt în mod legitim susținute de niște publicuri. Ceea ce fac partidele în interesul acestor publicuri uneori este divergent. Există măsuri luate de coaliție care nu au fost pe placul publicului PSD și atunci cumva au o oarecare divergență între acțiune și declarație politică.

Aveți niște nume la care vă gândiți pentru șefia serviciilor secrete? Spuneați că nu vor fi din politică, s-au schimbat lucrurile?

• Am niște oameni pe care îi am în cap. Le mai nuanțăm (lucrurile, n.r.).

Ce tip de ajutor mai dăm pentru Ucraina?

• Din nou, parte din lucruri sunt publice, parte nu sunt.

Despre amenințările cu suspendarea: „Mi se pare total neserios”

Opoziția a început un demers de a vă suspenda. Cât de îngrijorat sunteți? Vedeți vreo șansă de reușită?

• Mi se pare total neserios. Putem să avem dezbateri pe multe lucruri, dar suspendarea… mi se pare total neserios să discutăm de subiectul ăsta.
• Trebuie să facem diferența între declarație politică și acțiune politică. În momentul în care chiar o să începem și o să trimitem scrisori judecătorilor o să vedem în ce măsură se încalcă Constituția. Nu cred că se încalcă în niciun fel, în momentul în care 1.000 de oameni din sistemul de judecată spun că este afectată chiar independența magistratului și președintele întreabă e așa sau nu nu cred că se încalcă niciun fel de Constituție.

Președintele, întrebat despre creșterile de taxe

Cum vi se pare nivelul taxelor locale? La dvs cu cât au crescut? Vi se par exagerate?

• Mie mi-ar fi plăcut să nu crească nicio taxă, ba chiar să scadă. E o chestiune care ține de Guvern. Nu vreau nici să apăr, nici să acuz. Există o flexibilitate pe care legea o dă autorității locale. Pe de altă parte, sunt niște taxe care față de inflația din ultimii ani n-au mai crescut de foarte mult timp.

Vi se par exagerate? În București, de exemplu.

• Eu am o mașină pe care n-am mutat-o de la Făgăraș la București și încă nu mi-a venit decizia pentru ea.

Demersul privind anularea alegerilor. Spuneați că veniți cu un raport?

• La începutul acestui an, da, o să venim. Chiar acum în avion am citit o parte din materialele pe care se bazează.

„Eu îmi doresc cel puțin să avem o strategie economică”

Președinții din Coaliția de Voință pregătesc pentru popoarele lor planuri și proiecte de țară majore. Sunteți poate singurul președinte din lume olimpic la matematică. Ce proiecte de țară majore ați vrea să vedeți pentru România? A doua întrebare, ce reprezintă România pentru Europa viitorului? Ce reprezintă Europa pentru viitorul României?

• E o chestiune foarte serioasă. Să faci un proiect de țară trebuie să ai contribuții de la multe categorii profesionale. Eu îmi doresc cel puțin să avem o strategie economică, în care să vedem lucruri de genul care este avantajul nostru competitiv și, deci, unde ar trebui să stimulăm, care sunt locurile în care balanța comercială este net negativă pentru România și ce trebuie să facem ca să o compensăm. Este o chestiune care mă preocupă, pentru care avem deja discuții cu oameni care se pricep la asta și probabil că nu strategie, dar măcar o direcție de acțiune, cam într-o jumătate de an de acum încolo, ar trebui să avem.
• În 2026, printre altele, trebuie să vedem care este proiectul nostru pe fondurile europene 2028-2034. În cursul anului 2026 noi vom avea aici, în interiorul Uniunii, o negociere despre cum să fie bugetul Uniunii și, deci, cum să fie fondurile care vor reveni României. Cum să facem ca România să recupereze deficitul de dezvoltare pe partea de inovare, de exemplu, cum să facem să existe pe bugetul foarte ambițios pe dezvoltare-inovare pe care Comisia și-l propune… cum să facem ca țări mai puțin dezvoltate, cum e România, să beneficieze. Rolul președintelui este să reușească să pună împreună mai mulți oameni care să fie în stare să dea un răspuns coerent.

Eforturile diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina, cel mai sângeros conflict desfășurat în Europa după Al Doilea Război Mondial, s-au întețit începând din luna noiembrie, sub coordonarea președintelui american Donald Trump, a cărui Administrație a purtat negocieri separate cu Rusia și Ucraina.

La întâlnirea de marți de la Paris au fost prezenți și trimisul special al președintelui SUA, Steve Witkoff, și ginerele lui Trump, Jared Kushner.

Sâmbătă, aliații europeni ai Ucrainei s-au întâlnit la Kiev pentru a analiza detaliile celei mai recente versiuni a planului de încheiere a conflictului cu Rusia, a scris AFP, potrivit Agerpres.

La reuniunea din capitala Ucrainei au luat parte consilieri de securitate din 15 țări, printre care Franța, Germania și Canada, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene și ai NATO. Steve Witkoff a participat de la distanță, a precizat un oficial ucrainean pentru AFP.

„Prima parte a întâlnirii s-a concentrat pe documentele-cadru, în special garanțiile de securitate și abordările planului de pace, precum și pe succesiunea următorilor pași comuni”, a declarat negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, sâmbătă, pe Telegram, după prima sesiune.