Macron are un nou premier, dar aceleași vechi probleme

În anii ’90, când noul premier francez. centristul Francois Bayrou, era ministru al educației, planul său de a crește subvențiile pentru școlile private a dus la proteste la nivel național. El a cedat rapid și a rămas în funcție pentru încă patru ani. Trei decenii mai târziu, el se va confrunta cu o provocare diferită, sub forma unui parlament divizat și fragmentat, unde una dintre primele sale sarcini – în calitate de al patrulea premier numit în acest an de președintele Emmanuel Macron – va fi să adopte un buget pentru 2025, scrie Reuters.

Mai întâi trebuie să numească un guvern care, la fel ca cel al predecesorului său Michel Barnier, va avea un sprijin minoritar în parlament și va fi vulnerabil la atacurile adversarilor de extremă dreaptă și de stânga.

Demiterea lui Barnier și a cabinetului său – prima dată din 1962 când parlamentul francez a votat pentru demiterea unui guvern – a părut să îi uimească chiar și pe cei care au stat în spatele acestei acțiuni.

Deocamdată, există sprijin din partea tuturor partidelor pentru o legislație de urgență care să asigure că guvernul nu rămâne fără bani – dar apoi va începe munca grea pentru un buget pentru anul viitor.

„Dificultățile rămân aceleași ca sub Michel Barnier. Dar măcar nu pare probabilă o moțiune de cenzură în viitorul apropiat”, a declarat Arnaud Benedetti, profesor la Universitatea Sorbona, pentru Reuters.

Un consilier al lui Macron a spus că Bayrou a fost „cel mai consensual candidat capabil să aducă oamenii împreună”. Socialiștii au afirmat că el e doar o continuare a ce a fost până acum.

Politician de carieră, Bayrou, în vârstă de 73 de ani, a fost purtătorul de torță al centralismului până când Macron a remodelat peisajul politic în 2017, dinamitând partidele tradiționale mainstream într-o campanie în care Bayrou s-a raliat.

Francois Bayrou este îngrijorat de gradul de îndatorare al Franței

În trecut, Bayrou a vorbit dur despre riscurile reprezentate de creșterea gradului de îndatorare a Franței.

El a făcut acest lucru din nou vineri, afirmând că datoria țării este o „problemă morală” la fel de mult ca una financiară. „Am auzit avertismentul dumneavoastră cu privire la gravitatea situației și sunt de acord”, i-a spus el lui Barnier.

Dar a acordat o mare importanță păstrării păcii, fie cu sindicatele, cu parlamentarii sau cu multitudinea de interese puternice din Franța.

Cu toate acestea, menținerea consensului într-o Adunare Națională dominată de trei facțiuni beligerante va fi aproape imposibilă.

Respingerea de către deputați a proiectului de lege privind bugetul pentru 2025 a dus la căderea lui Barnier, iar liderii de stânga spun că ar putea încerca să îl răstoarne pe Bayrou în cazul în care acesta ar utiliza, de asemenea, puteri constituționale speciale pentru a adopta bugetul fără un vot în parlament.

„Luarea în considerare a cererilor partidelor de opoziție ar putea fi costisitoare din punct de vedere fiscal, iar gradul de consolidare fiscală ar putea fi astfel limitat anul viitor”, a declarat Raphael Brun-Aguerre de la JP Morgan într-o notă pentru investitori.

Extrema dreaptă: „Nu renunțăm la liniile noastre roșii”

Pe parcursul săptămânii, Macron a purtat discuții cu șefii de partide, de la republicani de centru-dreapta la comuniști.

Acesta a făcut apel la toate „forțele republicane” să se unească, dar a optat să reziste solicitărilor Partidului Socialist de a numi un premier din rândurile lor, nedorind să riște să anuleze reformele care au liberalizat cea de-a doua economie ca mărime din zona euro și au plasat sistemul de pensii pe o bază financiară mai solidă.

Chiar și așa, reforma din 2023 a sistemului de pensii propusă de președinte va rămâne în vizorul adversarilor săi.

„Nu renunțăm la liniile noastre roșii”, a declarat Jordan Bardella, liderul Rassemblement National de extremă dreapta, la scurt timp după numirea lui Bayrou. Aceste linii roșii includ indexarea pensiilor în funcție de inflație până în 2025.

Un sondaj de opinie din această săptămână a arătat că 35%-38% dintre alegători intenționează să o susțină pe Marine Le Pen, la următoarele alegeri prezidențiale din 2027 – un nivel nemaiîntâlnit până acum pentru liderul extremei drepte și care o plasează pe aceasta în fruntea topului.

În plus, chiar dacă adversarii politici ai lui Bayrou nu îi stau în cale, provocările pentru viitorul său guvern vor fi imense.

Acesta va trebui să reducă deficitul bugetar de la nivelul de 6,1% prevăzut pentru 2024, ținând în același timp la distanță sindicatele predispuse la proteste, crescând cheltuielile militare pentru Ucraina și găsind modalități de a sprijini un sector industrial aflat în dificultate.

Barnier a promis că va reduce deficitul prin creșterea impozitelor pentru cei bogați și pentru marile companii, precum și prin limitarea creșterii planificate a pensiilor. Însă aceste măsuri au fost lăsate deoparte atunci când guvernul său a fost dat jos.

Fostul ministru de finanțe Bruno Le Maire, care a fost audiat de parlamentarii care investighează rolul său în eșecul Franței de a-și reduce deficitul, a făcut o acuzație dură la adresa parlamentului.

„Această adunare impozitează, cheltuiește, cenzurează. A pierdut de mult orice simț al realităților economice și bugetare”, a spus el.