Mai multe ong-uri împotriva traficului de persoane cer Senatului retragerea unui proiect de lege: Crește vulnerabilitatea minorilor în fața rețelelor de criminalitate organizată

O serie de ong-uri împotriva Traficului de Persoane (RoTIP) solicită Senatului României să retragă un proiect de lege din circuitul legislativ. Este vorba de o inițiativă legislativă care permite minorilor care au împlinit vârsta de 16 ani să călătorească în străinătate neînsoţiţi printr-o declarație notarială a părinţilor sau a reprezentanţilor legali.

„Reducerea vârstei de circulație în străinătate pentru minori, de la 18 la 16 ani, vulnerabilizează și mai mult copiii români și ucraineni aflați în fața rețelelor de criminalitate organizată care sunt foarte active în ambele state. În practică, scoaterea din România a copiilor, potențiale victime ale traficului de minori sau altor forme de criminalitate, va fi facilitată de această modificare legislativă”, susțin reprezentanții RoTIP.

Ong-urile atrag atenția că România are cel mai mare număr de minori traficați în Europa și că numărul acestora a crescut de 10 ori în 2 ani, potrivit unui Raport al Comisiei Europene.

„Datele statistice pentru anul 2020, publicate de Guvernul României arată că numărul de copii exploatați este în continuă creștere, acoperind toate vârstele – de la 1 an la 18 ani, cu o pondere foarte mare a copiilor cu vârste între 16 și 18 ani care sunt, în special, exploatați sexual. Solicităm Senatului României să retragă de urgență Proiectul de lege B658/2022, care, în contextul specific al țării noastre și raportat la datele prezentate mai sus, nu poate fi o modificare legislativă eficientă și în favoarea copilului român sau a celui aflat pe teritoriul României”, solicită ong-urile.

Semnatarii solicitării sunt: Asociația Centrul European pentru Educație și Cercetare Juridică (ECLER), Asociația Cultural Socială Economică Christiana, Asociația Femeilor Românce din Italia (AFRI), Asociația Inițiativa pentru Justiție (AIJ), Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă (ACDD), Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS), Asociația Valoare Plus (AVP), Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară Împreună și Fundația Freedom House România (FHR).

Ce prevede proiectul de lege care ar permite minorilor să călătorească neînsoţiţi

Mai exact, minorii care au împlinit vârsta de 16 ani vor putea călători în străinătate neînsoţiţi, dar cu acordul scris al părinţilor sau al reprezentanţilor legali.

• „Prin excepţie, cetăţenii români minori care au împlinit vârsta de 16 ani pot călători în străinătate neînsoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentanţilor legali, în condiţiile prezentei legi”, prevede proiectul.

Astfel „organele Poliţiei de frontieră vor permite ieşirea din România a cetăţenilor români minori care au împlinit vârsta de 16 ani titulari ai unui document de călătorie individual sau, după caz, ai unei cărţi de identitate şi neînsoţiţi de o persoană fizică majoră, dacă prezintă o declaraţie notarială a ambilor părinţi sau, după caz, a părintelui căruia i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă, a părintelui care exercită singur autoritatea părintească în temeiul unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă şi irevocabilă, a părintelui supravieţuitor sau a reprezentantului său legal, care să cuprindă acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective de către minor, la statul sau statele de destinaţie, la perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria, precum şi la scopul călătoriei”.

Alte prevederi ale proiectului de lege:

• Misiunile diplomatice şi consulare ale României au obligaţia de a sesiza autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului cu privire la minorii sub 16 ani cetăţeni români aflaţi în străinătate care, din orice motive, nu sunt însoţiţi de părinţi sau de un alt reprezentant legal ori nu se găsesc sub supravegherea legală a unor persoane din străinătate.
• În acelaşi sens, autoritatea administraţiei publice centrale cu atribuţii în domeniul protecţiei drepturilor copilului va lua măsurile necesare pentru întoarcerea minorului sub 16 ani la părinţi sau la un alt reprezentant legal, imediat după identificarea acestuia.
• În cazul în care persoanele identificate nu pot sau refuză să preia copilul, la cererea Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, instanţa judecătorească de la domiciliul copilului dispune plasamentul acestuia, în condiţiile prezentei legi.
• Procedura de întoarcere a copiilor în ţară, de identificare a părinţilor sau a altor reprezentanţi legali, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate de întoarcerea în ţară a acestora, precum şi serviciile de protecţie specială, publice sau private competente să asigure protecţia în regim de urgenţă a minorilor aflaţi în această situaţie prevăzută se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Proiectul a fost depus la Senat pe 25 octombrie de către 88 de parlamentari PNL și UDMR. În expunerea de motive initiatorii susțin că „se urmăreşte asigurarea unui regim de circulaţie în străinătate pentru minorii peste 16 ani, regim care să răspundă drepturilor şi îndatoririlor actuale.

Totodată, inițiatorii invocă faptul că există „un flux de adolescenţi minori care traversează frontierele statului cu scopul de a studia în străinătate sau de a se reuni cu familia şi aceştia au nevoie de un regim mai relaxat de circulaţie în acord cu nevoile lor.

De asemenea, sunt minori peste 16 ani care, în cazul părinţilor divorţaţi, au unul dintre părinţi stabilit în străinătate şi, pentru menţinerea relaţiilor personale, efectuează călătoria în străinătate””, explică parlamentarii.