MApN, mesaj către populație după ce o dronă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați: „Știm că vă întrebați de ce nu am reușit să o doborâm” / „Rămâneți calmi”

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a publicat vineri două clipuri video în care încearcă să explice de ce drona care a intrat în spațiul aerian al României și s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din municipiul Galați nu a fost doborâtă de avioanele ridicate de la sol ale Forțelor Aeriene Române.

• LIVE O dronă rusească s-a prăbuşit pe un bloc din Galaţi. Explozie urmată de un incendiu / Doi oameni, la spital / MApN: Nu ne confruntăm cu un atac al Rusiei, însă astfel de situații se pot întâmpla / Toate informațiile

Ministerul de resort transmite că toate deciziile luate în astfel de situații urmăresc „în primul rând siguranța cetățenilor”. 

„Știu că mulți dintre voi vă întrebați de ce nu am reușit să doborâm drona. Misiunea Armatei României este să îi protejeze pe oameni. De aceea, fiecare decizie pe care o luăm urmărește în primul rând siguranța cetățenilor și evitarea oricărui risc suplimentar pentru populație. Cel mai important lucru pentru un militar, nu este tehnica pe care o are la dispoziție, ci faptul că oamenii și teritoriul pe care le apără sunt în siguranță”, afirmă o reprezentantă a MApN în clipul video. 

„Aveți încredere că tratăm această situație cu toată seriozitatea. Rămâneți calmi, informați-vă din surse oficiale și aveți grijă de cei dragi. Noi ne vom face în continuare datoria, astfel încât viața să își urmeze cursul firesc (…) Siguranța oamenilor rămâne cea mai importantă misiune a noastră”, se arată în mesaj.

În descrierea videoclipului, MApN afirmă că „apărarea unui stat înseamnă atât capacitatea de a acționa, cât și responsabilitatea de a lua deciziile corecte pentru protejarea oamenilor”. 

„Angajarea unei ținte aeriene cu armament de război pe teritoriul național pe timp de pace este o responsabilitate extremă”

Într-un al doilea clip, MApN insistă asupra limitelor legale și operaționale privind folosirea armamentului împotriva unei ținte aeriene aflate deasupra teritoriului național.

„Siguranța cetățenilor este prioritatea noastră (…) Avem una din cele mai avansate legi care ne permite sa neutralizăm dronele ce pătrund neautorizat în spațiul aerian național. Însă nu înseamnă cu putem folosi armamentul letal în mod discreționar. Putem face uz de armă, însă numai dacă siguranța cetățenilor nu este pusă în pericol (…) Îți trebuie mai mult curaj să fii precaut, decât să te hazardezi. (…) Angajarea unei ținte aeriene cu armament de război pe teritoriul național pe timp de pace este o responsabilitate extremă. Armata nu își poate permite să producă mai multe pagube”, a mai transmis MApN.

Ce a transmis anterior Ministerul Apărării

Vineri dimineață, MApN a anunțat că două avioane F-16 au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, fiind sprijinite de un elicopter IAR 330 SOCAT, după ce radarele au detectat drone care evoluau în apropierea spațiului aerian românesc. Potrivit ministerului, piloții au avut autorizare de angajare a țintelor pe toată durata alertei.

„În cursul nopții de 28 spre 29 mai, Federația Rusă a reluat atacurile cu drone asupra unor obiective civile și de infrastructură din Ucraina, în proximitatea frontierei fluviale cu România.

Una dintre aceste drone a intrat în spațiul aerian al României, fiind urmărită de radare până în zona de sud a municipiului Galați și s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc de locuințe, impactul fiind urmat de un incendiu”, a transmis MApN într-un comunicat de presă.

Ulterior, locțiitorul comandantului Comandamentului Forțelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a declarat că nu au existat „oportunități reale de angajare” a dronei în condiții de siguranță pentru populație. 

Potrivit acestuia, eventuala doborâre a aparatului deasupra unei zone urbane ar fi putut genera riscuri comparabile sau chiar mai mari decât impactul dronei, din cauza resturilor rezultate în urma interceptării. 

Delaiile misiunii, potrivit generalului:

• Piloţii aeronavelor au fost autorizaţi să angajeze ţinta aeriană în condiţii de siguranţă pentru populaţie şi pentru obiectivele din zonă.
• Drona care a provocat incidentul de la Galaţi a fost descoperită la ora 1 şi 46 de minute la 19 km est de Reni. A intrat în spaţiul aerian al României la ora 1 şi 52 de minute, a fost pierdută de pe radar la ora 1 şi 56 de minute, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional.
• Decizia de angajare a unei ţinte aeriene se bazează pe informaţii confirmate şi pe o evaluare permanentă a situaţiei operaţionale din zona

Timpul pentru luarea unei decizii privind doborârea unei drone este „extrem de scurt”, a mai precizat Maxim.

„În cazul dronelor de mici dimensiuni care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare, ameninţări aeriene şi luarea unei decizii de angajare şi de combatere este uneori extrem de scurt.

Decizia pilotului de a angaja sau nu o dronă ostilă în spaţiul arian naţional este fundamentată pe un calcul riguros de management al riscurilor. Eventuala angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii.

În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine, dronă despre care, la acel moment, nu aveam informaţii dacă este o dronă care are încărcătură de luptă sau este o dronă de înşelare.Toate datele disponibile au fost deja analizate pentru a stabili exact succesiunea evenimentelor şi a rezultat faptul că nu au existat oportunităţi reale de angajare a acesteia în condiţii de siguranţă”, a spus generalul.