Marine Le Pen spune că vrea o „apropiere strategică” între Rusia și NATO dacă iese președinte

Candidata dreptei radicale la alegerile prezidenţiale din Franţa, Marine Le Pen, a pledat miercuri pentru o „apropiere strategică între NATO şi Rusia”, „de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace”, relatează AFP și Agerpres.

Le Pen a militat de asemenea pentru o „apropiere strategică între NATO şi Rusia”, „de îndată ce războiul ruso-ucrainean va fi fost încheiat şi va fi fost reglat printr-un tratat de pace”.

„Este interesul Franţei şi al Europei, dar de asemenea, cred, al Statelor Unite care nu au (…) niciun interes să vadă apărând o uniune strânsă sino-rusă”, a afirmat Le Pen despre o posibilă alianță între Moscova și Beijing.

Candidata formaţiunii Rassemblement National (RN) a mai spun că nu doreşte nici „supunerea faţă de Moscova”, nici „alinierea în spatele administraţiei Biden”, mai ales în regiunea Asiei şi Oceaniei.

„O repet, fără ambiguitate, (odată) aleasă preşedinte, voi părăsi comandamentul integrat (al NATO), dar nu voi renunţa la aplicarea articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, privind securitatea colectivă, exact aşa cum a fost cazul înainte de 2009”, a adăugat ea într-o conferinţă de presă susținută la Paris.

Marine Le Pen visează la o alianță cu Rusia

Marine Le Pen propune în proiectul său prezidenţial o „alianţă” cu Rusia pentru a o include „într-o arhitectură de securitate europeană care nu se poate confunda total cu NATO”, pe care o consideră o „organizaţie belicoasă”.

Marine Le Pen, care a fost primită de Vladimir Putin în timpul precedentei sale campanii prezidenţiale din 2017, este acuzată cu regularitate de adversarii săi de legături cu puterea din Rusia.

În 2014, RN a recurs la un împrumut de 9 milioane de euro din Rusia, pe care continuă să-l ramburseze, după o „reeşalonare” obţinută în 2020 de la creditorii săi, o firmă rusească condusă de foşti militari, Aviazapceast.

Partidul dă vina pe băncile franceze, care „au refuzat toate” să-i acorde împrumuturi. La 4 aprilie, Marine Le Pen a vorbit despre „crime de război” în Ucraina după descoperirea cadavrelor a sute de civili în regiunea Kiev, mai ales la Bucha (Bucea).

Emmanuel Macron nu vede „genocid” la Bucha

Le Pen rămâne ostilă sancţiunilor economice împotriva Moscovei, afirmând că acestea vor afecta puterea de cumpărare a francezilor.

La sfârşitul lui martie, ea a refuzat să-l numească pe Vladimir Putin „criminal de război”, afirmând că „nu se negociază pacea insultând una din cele două părţi”.

Miercuri, președintele în exercițiu Emmanuel Macron a refuzat să califice acțiunile armatei ruse în Ucraina drept „genocid”, afirmând că „aș fi atent cu astfel de termeni deoarece aceste două popoare sunt frați”.

„Vreau să încerc în continuare, pe cât pot, să opresc acest război și să readuc pacea. Nu sunt sigur că o escaladare a retoricii servește acestei cauze”, a afirmat el.

„Ceea ce putem spune cu siguranță este că situația este inacceptabilă și că acestea sunt crime de război. Trăim crime de război fără precedent pe pământul nostru european”, a subliniat președintele francez.

Cei doi se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale din Franța pe 24 aprilie.

Urmărește ultimele evoluții din a 49-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.