#Medici buni Dr. Ciprian Marina, chirurg MedLife: „Să găsești o tumoare de colon în fază de polipi și să salvezi viața pacientului e una dintre cele mai mari satisfacţii”

Mulţumirea principală a unui chirurg este să depisteze la timp afecțiuni care pot pune în pericol viața și să le trateze, eventual cu o spitalizare cât mai scurtă, iar pacientul să-și poată relua rapid viața, consideră dr. Ciprian Marina, medic primar chirurgie generală în cadrul Centrului Medical MedLife Târgu Jiu. Patru din cei șase ani de rezidențiat și i-a petrecut în Franța, unde a dobândit bazele experienței practice, iar astăzi este specializat în proctologie, o nișă care îi permite să trateze unele dintre afecțiunile care generează cel mai mult disconfort în rândul populației, dar și cancerul colorectal, tot mai frecvent diagnosticat la tineri.

Dr. Ciprian Marina este medic primar de chirurgie generală cu supraspecializare ca proctolog. „Eram medic la spitalul din Novaci, Gorj, iar managerul de la acea vreme m-a propus pentru un curs de perfecționare la Timișoara“, povesteşte dr. Ciprian Marina. Timp de câteva săptămâni a deprins o serie de proceduri minim invazive care se puteau face și la spitalele din provincie. Și-a dat seama de avantajele pe care le presupun aceste proceduri în patologii foarte comune, cum sunt boala hemoroidală, fisurile anale, polipii la nivelul colonului și rectului și papiloamele cauzate de infecția cu HPV (virusul papiloma uman). Toate acestea sunt afecțiuni non-tumorale, dar care determină disconfort major pentru pacienți și care sunt tot mai des diagnosticate în România, după cum semnalează medicul, iar acest lucru l-a motivat să continue în această zonă.

Afecțiunile lumii moderne: hemoroizii și bolile inflamatorii intestinale

Mulți dintre pacienții Centrului Medical MedLife din Târgu Jiu se prezintă în cabinet pentru endoscopii diagnostice și investigații proctologice. „Șapte din zece oameni suferă de boală hemoroidală. Este o afecțiune a societății moderne, pentru că suntem indivizi statici. Stăm jos foarte mult timp. Ceea ce înainte era o boală profesională – a șoferilor, bicicliștilor, motocicliștilor, călăreților – acum a devenit o afecțiune comună. În plus, alimentația – din care lipsesc fibrele alimentare – duce la o incidență mult mai mare a constipației. Fibrele sunt foarte importante pentru un tranzit corect și au un rol și în prevenția cancerului colorectal“, precizează dr. Ciprian Marina.

O altă patologie comună în prezent, prin comparație cu anii trecuți, o reprezintă bolile inflamatorii intestinale. „Am fost medic rezident în perioada 2010-2015 și atunci vedeam sporadic această patologie. Cred că am văzut doar un caz sau două de boală inflamatorie intestinală la pacienți prezentați în gardă sau cu complicații, ajunși la secția de chirurgie. După cum se știe, aceste boli sunt apanajul societăților industrializate. Iar în România, odată cu creșterea nivelului de trai și cu modificarea dietei, aceste boli au început să apară din ce în ce mai des. Din păcate, afectează populația tânără“, atrage atenția medicul chirurg.

Cel mai tânăr pacient pe care l-a avut avea 16 ani și un diagnostic de boală inflamatorie intestinală: „Din păcate, boala nu are un tratament curativ, care să o vindece, iar medicamentele utilizate se folosesc pentru remisia puseelor acute și menținerea sub control a inflamației și simptomelor. Din fericire, s-au creat și la noi centre specializate către care îndrumăm pacienții. În zona Olteniei, avem un astfel de centru la Craiova“.

Suspiciunea de boală inflamatorie intestinală apare la un pacient astenic, care are o suferință de ceva vreme – este marcat de episoade de constipație sau de diaree persistentă. „La un moment dat, pacienții cu boală inflamatorie intestinală ajung să facă o colonoscopie și atunci, practic, ridicăm suspiciunea. După care trimitem pacientul la centrul specializat pentru confirmare și tratament”, adaugă dr. Marina.

Cel mai probabil, spune medicul, aceste boli inflamatorii intestinale apar ca urmare a dietei adoptate în societățile dezvoltate: „Este vorba despre alimente rafinate, procesate și conservate. După căderea comunismului, a pătruns în societate o alimentație de tip occidental, cu grad mare de procesare – alimente pline de coloranți și conservanți de tot felul, alimentația bogată în grăsimi. Practic, sub influența acestui tip de alimentație, intestinul este supus unui bombardament foarte mare de substanțe chimice”, atrage atenția medicul.

„Avem o fereastră foarte mare de timp să depistăm pacientul, până să ajungă la cancer“

Ceea ce este important de știut, subliniază chirurgul, este că 95% dintre tumorile de colon maligne se dezvoltă din polipii colonici, în timp.

„Un polip se dezvoltă într-o perioadă foarte lungă de timp. S-a observat că o tumoare colorectală se dezvoltă într-un interval cuprins între 10 și 20 de ani. Cu alte cuvinte, noi avem această fereastră foarte mare de timp ca să depistăm pacientul până să ajungă la cancer. Asta dacă vorbim despre populația generală. Dacă vorbim despre populația la risc – adică acele persoane care au un istoric familial de cancer colorectal, aici fereastra de timp este de numai cinci ani. Dacă facem o colonoscopie la 45 de ani și descoperim un polip, îl rezecăm și, astfel, întrerupem secvența aceasta de polip-cancer. Dacă nu o întrerupem, în 10-20 de ani, polipul va crește. Iar dacă depășește doi centimetri, există o mare probabilitate de a descoperi o tumoare”, explică medicul.

Motivul pentru care pacienții cu cancer de colon ajung târziu la diagnostic este acela că nu există la nivel național un program de screening. Iar în lipsa lui, ceea ce pot face pacienții care nu sunt la risc – adică nu au cazuri în familie de cancer, polipoză sau sindroame genetice asociate cu un risc crescut de a face cancer colorectal – este să facă o colonoscopie la vârsta de 45 de ani și să o repete după 10 ani, dacă aceasta este negativă. Pentru cei cu manifestări digestive, colonoscopia se recomandă și mai devreme.

Există însă și cancere de colon care nu se dezvoltă din polipi și care, din păcate, evoluează mult mai rapid. Aceste tipuri de cancer sunt foarte greu de diagnosticat în fază timpurie, precizează chirurgul.

Anemia poate indica prezența unei tumori

De foarte multe ori, anemia este singura indicație a unei proceduri de colonoscopie în cadrul bilanțului hematologic și uneori relevă prezența unei tumori digestive: „Pacienții se simt slăbiți, au hemoglobina mică. Alte semne de suspiciune sunt sângerările în scaun, scăderea ponderală, tulburările de tranzit. Le facem pacienților o colonoscopie, uneori și gastroscopie și descoperim, în unele cazuri, o tumoare care sângerează”.

Foarte important în momentul efectuării colonoscopiei este ca pacientul să fie bine pregătit. Pentru că, spune medicul, pe un colon murdar, nu se poate vedea mare lucru. Iar riscul ca un polip cu probleme să nu fie văzut în timpul investigației medicale e mare. Pentru aceasta, pacientul trebuie să înghită substanțe laxative care provoacă golirea colonului.

Mulți pacienți se tem însă de această investigație medicală, deși ea se face sub anestezie intravenoasă, pentru un confort sporit al pacientului. „Anestezia induce un somn profund medicamentos. O colonoscopie durează circa 20 de minute, poate 30 de minute, dacă este un caz mai complicat, dacă e nevoie de luat biopsii sau realizat proceduri terapeutice. Eu nu pot să fac decât biopsii, nu și gesturi terapeutice – polipectomii. Pentru că am competență de endoscopie diagnostică, nu și terapeutică, caz în care pacientul ajunge la un medic gastroenterolog cu atestat de endoscopie terapeutică, iar acesta îi poate rezeca polipul și întrerupe secvența patologică polip benign-cancer”, subliniază medicul chirurg.

În cazul în care se găsește un polip la nivelul colonului, se face rezecția endoscopică, după care pacientul este considerat unul la risc. Aceasta înseamnă că el va trebui să revină la control la un an, la trei ani și la cinci ani de la procedură. „Polipul poate recidiva. Poate rămâne în colon un fragment foarte mic pe care să nu-l vedem și să recidiveze în același loc sau în altul. Am avut un pacient căruia i-am făcut o colonoscopie la șase luni după o tumoare de colon rezecată și am găsit un polip nou, trecut deja într-o formă displazică, adică precanceroasă”, semnalează medicul.

Timpul poate face diferenţa în cazul pacienţilor cu polipi de colon

Nu de puține ori, medicului Ciprian Marina i s-a întâmplat să depisteze tumori, în urma unui simplu tușeu rectal, iar unele dintre acestea, maligne: „Am avut multe cazuri de polipi foarte voluminoși, dezvoltați la nivelul rectului. I-am depistat în urma unui simplu tușeu rectal și i-am rezecat. În urma examenului histopatologic s-au dovedit a fi maligni. Adică, începuse să se dezvolte cancerul, dar nu să și invadeze. Acestea sunt exemple de succes, de cazuri de cancer depistat în stadiu incipient și care, cu un tratament minimal, se pot vindeca. Dacă pacientul ar mai fi întârziat practic câteva luni – adică o perioadă foarte scurtă – în funcție și de agresivitatea tumorii, devenea un caz mult mai complicat.”

Un astfel de caz a fost al unei românce care muncea în Italia. Pacienta s-a întors acasă după mai multe episoade de rectoragie (scurgeri de sânge prin orificiul anal) produse de un polip anal pe care îl avea de mult timp, detaliază medicul: „S-a făcut o rezecție simplă la cabinet. S-a rezecat polipul împreună cu baza și, în urma analizei, s-a depistat un cancer in situ. La examinările suplimentare tomografice efectuate cu rezultat negativ, comisia oncologică i-a recomandat pacientei doar monitorizare. Pentru un medic, să găsești o tumoare în fază de polipi și să salvezi viața pacientului este una dintre cele mai mari satisfacţii“.

Spitalizare mai scurtă, recuperare mai rapidă

Un aspect important în tratamentul și îngrijirea pacienților îl constituie perioada de spitalizare. Medicul spune că pacienții care se externează mai repede au un status mai bun din toate punctele de vedere. Și din punct de vedere psihologic, și din punctul de vedere al recuperării. Iar o spitalizare mai scurtă este condiționată de depistarea afecțiunii într-un stadiu cât mai incipient, un act chirurgical precis și minim agresiv.

„Acest lucru l-am observat încă din timpul rezidențiatului făcut în Franța. Și este un lucru pe care am încercat să-l aplic și aici. Este cu adevărat important ca durata de spitalizare să fie cât mai scurtă. În general, cam trei zile. Mai ales că majoritatea operațiilor – precum cele de colecistectomie, de hernie – se pretează la spitalizări mai scurte. Cu câteva recomandări alimentare, pacientul cu colecistectomie se reîntoarce în familie, unde se recuperează mai bine după intervenția chirurgicală.”

Un alt lucru important în chirurgia digestivă este realimentarea cât mai precoce a pacienților, mai spune medicul: „În practica mea, realimentez precoce cam toți pacienții care n-au fost operați pe tubul digestiv. Îi realimentez în seara după intervenția chirurgicală, chiar dacă au fost cu anestezie generală sau parțială. Aceasta pentru că în reluarea tranzitului intestinal e importantă realimentarea precoce, la fel ca și mobilizarea cât mai precoce, pe lângă spitalizarea de scurtă durată.“

Calităţile unui medic bun

Fiu al unor cabanieri din Apuseni, dr. Marina spune că primii opt ani din viață i-a petrecut la munte: „Mama îmi spunea că tăiam pui ca să văd ce este înăuntru. Am fost mereu înclinat către meserii practice. Și partea de medicină care m-a atras cel mai mult a fost chirurgia”, povesteşte medicul, spunând că meseria pe care o practică vine cu o doză destul de mare de stres.

Din perspectiva lui, un medic bun este acela care, pe lângă pregătirea profesională solidă, temeinică, în specialitatea lui, este și un profesionist onest: „Trebuie să recunoști atunci când ești depășit de situație și să ceri ajutor. Adică, ai un pacient cu o anumită patologie, care îți depășește competențele, pe care îl investighezi cât de bine poți. După care îți dai tot interesul să cauți cea mai bună echipă din țară care ar putea trata cazul respectiv”.

În lipsa profesionalismului medicului, viața pacientului poate fi pusă în pericol sau tratamentul să fie unul suboptimal ori inadecvat. Iar un al treilea lucru care se adaugă acestei liste este empatia față de pacienți. „Iar a treia calitate de care are nevoie un medic bun este empatia față de pacienți și față de familiile acestora. Capacitatea de a te pune în situația pacientului sau a familiei ușurează relația medic-pacient prin sporirea gradului de încredere și asigură o aderență mai bună a pacientului la recomandările medicului“, încheie dr. Ciprian Marina.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiuneaFacem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife