VIDEO Macron cere, la Munchen, ca Europa să devină o putere geopolitică / Zelenski afirmă că „doar Ucraina apără Europa azi” și dezvăluie cele 3 lucruri cerute lui Trump pentru a încheia războiul / Rubio „a sărit” peste întâlnirea cu liderii europeni / Ordinea mondială bazată pe reguli „nu mai există”, avertizează Merz

Președintele francez Emmanuel Macron a luat în mod flăcărat apărarea Europei, în cadrul unui discurs important susținut vineri la Conferința de Securitate de la München. În deschiderea forumului, cancelarul german Friedrich Merz a făcut apel pentru o Europă mai puternică care să reseteze relațiile cu SUA, el dorind ca Washingtonul să „repare și să reînvie încrederea” într-o nouă eră periculoasă a politicii marilor puteri, pe fondul prăbușirii vechii ordini mondiale, scriu Reuters, Politico și The Guardian.

Tot în capitala bavareză, guvernatorul democrat al Californiei, Gavin Newsom, a ținut un discurs virulent la adresa lui Donald Trump, transmițându-le liderilor europeni că actualul președinte „este temporar” și că acesta va pleca „în trei ani”.

În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a oferit un interviu Politico, în care a vorbit despre negocierile de pace și despre posibilitatea organizării de alegeri în Ucraina. El a fost ferm însă în privința garanțiilor de securitate pe care țara lui le așteaptă din partea SUA și a eventualelor cedări teritoriale.

În schimb, secretarul de stat american Marco Rubio a lipsit de la discuțiile de vineri cu liderii europeni.

Principalele declarații și momente ale Conferinței de Securitate de la Munchen:

Rutte: „NATO e mai puternică ca niciodată”

Decizia Europei de a cheltui mai mult pentru apărare readuce America în prim-plan, a afirmat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte, într-un interviu acordat Politico în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. „Aș spune că NATO este mai puternică ca niciodată, de la căderea Zidului Berlinului” și până în prezent, a spus Rutte.

Starmer, Merz și Macron au discutat despre Ucraina la Munchen

Premierul britanic Keir Starmer s-a întâlnit cu cancelarul german Friedrich Merz și cu președintele francez Emmanuel Macron, la Munchen.

Cei trei lideri și-au reafirmat angajamentul de a continua să colaboreze cu alți parteneri și de a consolida apărarea și securitatea colectivă a Europei, a anunțat un purtător de cuvânt al guvernului britanic, potrivit Sky News.

„Ei au convenit că Europa trebuie să intensifice eforturile și să facă mai mult pentru a împărți povara, protejând în același timp puterea durabilă a parteneriatului euro-atlantic”, a precizat purtătorul de cuvânt.

„Ei și-au confirmat sprijinul de lungă durată pentru Ucraina, în special în fața recentelor atacuri îngrozitoare ale Rusiei, precum și eforturile continue pentru asigurarea unei păci juste și durabile”, a mai transmis Downing Street.

Liderii au vorbit, de asemenea, despre organizarea unor noi tratative la München în acest weekend.

Putin „nu mai are prea mult timp”, spune Zelenski

Președintele rus Vladimir Putin, în vârstă de 73 de ani, nu mai este tânăr, a remarcat liderul ucrainean Volodimir Zelenski vineri. „Nu mai are prea mult timp”, a glumit președintele ucrainean, în interviul acordat Politico.

Ce are nevoie Zelenski

Volodimir Zelenski are nevoie de trei lucruri din partea președintelui american Donald Trump pentru a face posibilă încheierea rapidă a războiului, a spus liderul ucrainean vineri pentru Politico.

Garanții solide de securitate și un pachet substanțial de reconstrucție sunt doar două piese din puzzle. Trump, l-a provocat Zelenski pe liderul de la Casa Albă, trebuie să exercite și mai multă presiune asupra președintelui rus Vladimir Putin.

„Sunați-l pe Putin și spuneți-i: «Uite, trebuie să te oprești acolo unde ești acum»”, a spus președintele ucrainean.

„Trebuie să înghețăm conflictul acum. Apoi ne vom întâlni în cadrul unui trilaterale la nivel de lideri. Și vom găsi o soluție pentru a pune capăt acestui război. Dar o vom face doar pe cale diplomatică”, a adăugat Zelenski.

Alegerile sunt o „idee excelentă”, afirmă Zelenski

Volodimir Zelenski a calificat ideea organizării de alegeri în Ucraina – un subiect frecvent abordat de președintele american Donald Trump – drept „o idee excelentă”.

Dar are nevoie de ajutorul președintelui SUA pentru a o pune în practică. Și de mai multă presiune asupra lui Putin, a insistat Zelenski.

„Dacă președintele Trump îmi va oferi – făcând presiuni asupra lui Putin – un armistițiu de două, trei luni, vom organiza alegeri”, a declarat Zelenski pentru Politico, în marja conferinței din capitala bavareză.

Ce spune Zelenski despre garanțiile de securitate și cedările teritoriale

Donald Trump urmărește încheierea unui acord de pace în această vară, cu mult înainte ca campania electorală pentru alegerile de la jumătatea mandatului din SUA („midterms”) să intre în linie dreaptă. Însă Moscova și Kievul nu au reușit până acum să ajungă la un compromis, deoarece Rusia dorește să controleze întreaga regiune Donbas, iar cele două părți se ceartă cu privire la prezența trupelor occidentale.

Washingtonul a semnalat însă că intenționează să finalizeze garanțiile de securitate numai după ce acordul de pace va fi încheiat, notează Politico.

„Oamenii trebuie să vadă care vor fi garanțiile de securitate”, a spus Zelenski, în interviul acordat publicației de la Bruxelles, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen. „Ce se va întâmpla dacă Rusia va veni? Și mulți dintre ei, credeți-mă, mulți dintre ei se gândesc nu dacă vor veni, ci când vor veni din nou. Pentru că sunt siguri că rușii vor veni din nou”, a adăugat președintele ucrainean.

Totuși, garanțiile de securitate nu înseamnă neapărat că Ucraina va fi gata să renunțe la teritoriile pe care Rusia nu le-a câștigat, a spus Zelenski.

„În primul rând, garanții de securitate”, a declarat el. „În al doilea rând, asta nu înseamnă că vom ceda teritoriile noastre. Pentru că sunt două chestiuni diferite. Garanții de securitate, și suntem gata să facem compromisuri”, a adăugat liderul ucrainean.

Strategia Casei Albe, în opinia lui Zelenski

În viziunea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, numai SUA au puterea de a împinge Rusia spre pace.

„Să fim sinceri, astăzi doar Ucraina apără Europa”, a declarat el pentru Politico, în interviul acordat în marja Conferinței de la Munchen. „Astăzi, doar Europa oferă bani Ucrainei și o ajută. Astăzi, doar Statele Unite pot să-l oprească pe Putin”, a adăugat Zelenski.

Dar Zelenski a spus că se teme că poate Casa Albă nu înțelege esențialul.

„Din ceea ce observ, ei dau mai multe semnale că Ucraina trebuie să facă compromisuri, și nu Rusia”, a spus el. „Cred că aceasta nu este o poziție corectă. Desigur, este mai simplu așa”, a precizat Zelenski.

Rubio „a sărit” peste întâlnirea cu liderii europeni la Munchen

Financial Times relatează că secretarul de stat american Marco Rubio nu a participat vineri la discuțiile cu liderii europeni.

Premirul britanic Keir Starmer trebuia să stea lângă Marco Rubio, dar șeful diplomației americane nu sosise încă atunci când presa a părăsit sala Conferinței de Securitate de la Munchen, notează Sky News.

Absența secretarului american vine în contextul în care apar noi îngrijorări cu privire la sprijinul acordat Ucrainei de către Washington pe fondul războiului cu Rusia.

Mai devreme în cursul zilei de vineri, Donald Trump a declarat că Zelenski va rata o oportunitate de pace dacă nu „se mișcă”, președintele american afirmând că Rusia dorește să încheie un acord în contextul războiului în desfășurare din Ucraina.

Zelenski: Presiunea duce la pace

Presiunea americană este esențială pentru a pune capăt războiului lui Vladimir Putin în Ucraina, a mai declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru Politico, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Fără aceasta, a arătat Zelenski, este puțin probabil ca președintele rus să facă compromisurile necesare pentru pace.

„El (Putin, n.r.) va refuza. Astăzi un motiv, mâine alt motiv și așa mai departe. Trebuie să exercităm presiune asupra lui”, a insistat Zelenski. „Presiune reală, și Putin va opri acest război dacă se va exercita presiune reală asupra lui”, a mai spus liderul de la Kiev.

Zelenski afirmă că Rusia nu dorește să pună capăt războiului și că trebuie să fie supusă unor presiuni suplimentare

În prezent, programul principal al Conferinței de Securitate de la Munchen este întrerupt, dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski profită de această pauză pentru a discuta cu Politico, în marja conferinței, despre ultimele noutăți privind negocierile pentru încetarea războiului.

El afirmă că SUA au sugerat Ucrainei să facă compromisuri în anumite chestiuni pentru a pune capăt războiului.

Dar liderul ucrainean a adăugat: „Am făcut multe compromisuri. (Președintele rus Vladimir) Putin și prietenii lui nu sunt în închisoare. Acesta este cel mai mare compromis pe care l-a făcut deja lumea.”

Zelenski a mai spus că Ucraina „nu poate uita” câte persoane au fost ucise în timpul războiului, dar subliniază că Kievul este gata să-l încheie oricând – însă Putin nu arată un interes real în acest sens, așa că este nevoie de mai multă presiune asupra Rusiei.

Întrebat despre intențiile Rusiei, el a răspuns: „Nu cred că vor să oprească războiul. Cred că pot (…), dar sub presiune… De aceea, până când nu există suficientă presiune, ei (rușii, n.r.) joacă jocuri.”

Întrebat în continuare ce părere are despre faptul că SUA exercită presiuni similare asupra Ucrainei și Rusiei, el a reacționat cu o replică scurtă: „Sunt unele gânduri pe care trebuie să le păstrez pentru mine însumi”.

O întrebare delicată despre Ucraina

În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Emmanuel Macron a primit, de asemenea, o întrebare despre Ucraina și despre motivul pentru care nu este pregătit să trimită trupe în Ucraina înainte de încheierea unui acord de pace cu Rusia.

El a oferit un răspuns destul de lung și nuanțat la această întrebare, subliniind încă o dată drumul lung parcurs de Europa pentru a ajunge unde se află acum, cu sprijinul financiar puternic acordat Kievului, „fără a mai depinde de sprijinul financiar al SUA”.

Macron a spus că nu vede nicio dovadă că Rusia ar fi serioasă în ceea ce privește încheierea unui acord de pace în acest moment, întrucât continuă să bombardeze civili și să amâne negocierile, încercând în același timp să obțină diverse concesii din partea Ucrainei.

Președintele francez a arătat că Europa nu poate trimite trupe acum, deoarece ar fi acuzată că escaladează tensiunile, ceea ce va agrava și mai mult situația, iar răspunsul europenilor ar fi probabil divizat.

Așadar, a spus el, accentul ar trebui să fie pus pe „reangajarea cu SUA, evaluarea … faptului că nu mai există spațiu pentru negocieri credibile pe termen scurt și impunerea de sancțiuni suplimentare” asupra Rusiei și de noi acțiuni împotriva flotei sale „fantomă”.

„Înțeleg perfect și respect faptul că această opinie nu este ideală pentru dumneavoastră, dar cred că este una credibilă și, pe termen scurt, cel mai bun scenariu posibil”, a punctat liderul francez.

Sesiunea de întrebări și răspunsuri, precum și discursul lui Macron s-au încheiat, iar președintele francez a părăsit scena Conferinței de Securitate de la Munchen.

Macron va oferi în curând „detalii” despre negocierile nucleare

Presat de comentariile lui Merz despre dialogul franco-german privind descurajarea nucleară, Macron a răspuns că va oferi mai multe detalii în discursul său despre chestiunile nucleare, așteptat în următoarele săptămâni. Politico a scris la începutul acestei săptămâni că discursul lui Macron va avea loc la Brest, unde sunt staționate submarinele nucleare franceze.

Franța s-a angajat într-un așa-numit dialog strategic cu unele țări europene pentru a evalua modul în care armele nucleare franceze pot contribui la securitatea Europei. Aceste țări caută să vadă „cum putem articula doctrina noastră națională cu cooperarea specială, interesul comun de securitate, asta este ceea ce facem pentru prima dată în istorie (alături de Germania)”, a spus Macron.

Macron cere „respect” din partea SUA

În declarațiile sale de final, președintele francez a făcut apel la „îndrăzneală”.

Europenii trebuie să fie „clari” în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, condițiile pentru o pace durabilă și reducerea riscurilor.

„Această Europă va fi un bun aliat și partener pentru SUA, va fi un partener respectat și trebuie să fim respectați, am făcut multe și vom face și mai multe”, a spus Macron, în aplauzele celor prezenți în sală.

Macron pledează ca UE să fie mai dură cu platformele online

Macron i-a luat în vizor pe giganții americani din domeniul tehnologiei în discursul său, susținând că rețelele sociale și platformele online – companii dominate de Silicon Valley – amplifică interferența străină și dezinformarea care subminează democrația occidentală.

„Când ai libertatea de exprimare, ai respect, ai reguli”, a spus el, în aplauzele audienței, adăugând că UE este „prea slabă și prea naivă” în abordarea ei privind reglementarea platformelor online.

Europa trebuie să preia controlul asupra destinului său nuclear, spune Macron

Tratatele nucleare care au eșuat în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump au fost „negociate fără europeni, pentru europeni”, a mai declarat Macron la Conferința de la Munchen, încercând să obțină sprijinul liderilor pentru elaborarea unui nou tratat nuclear. „Din cauza poziției noastre geografice, nu avem de ales”, a adăugat el.

Macron: Europa trebuie să devină o putere geopolitică

„Trebuie să accelerăm și să punem la dispoziție toate componentele puterii geopolitice: apărare, tehnologii și reducerea riscurilor pentru toate marile puteri, astfel încât acestea să devină mai puțin dependente”, a mai declarat Macron vineri seară.

Deși sintagma „reducerea riscurilor” este folosită de obicei pentru a vorbi despre China, este evident că Macron se referă și la SUA, în contextul conducerii imprevizibile a președintelui american Donald Trump, notează Politico.

„Nu vorbesc despre Franța sau Germania devenind o putere geopolitică, ci despre Europa în ansamblu”, a adăugat el.

Rusia, „slăbită” de războiul din Ucraina, afirmă Macron

Președintele francez a criticat discursurile defetiste despre Ucraina, argumentând că Rusia este de fapt slăbită de război. Aceasta a intrat în recesiune, este „complet dependentă de China”, are o problemă demografică și se confruntă cu „eșecul militar”, a spus Macron, potrivit Politico.

Europenii au devenit acum „singura sursă de finanțare militară” pentru Kiev, a adăugat liderul francez, făcând referire la SUA, care a cerut europenilor să intensifice eforturile.

În opinia lui Macron, niciun acord de pace între Ucraina și Rusia nu poate fi încheiat fără europeni. „Vom face parte din soluție și ar trebui să facem parte din soluție”, a spus Macron, adăugând că acesta este motivul pentru care biroul său a început recent să colaboreze din nou cu Moscova.

Macron: „Europa este puternică și poate deveni și mai puternică”

„O Europă mai puternică ar fi un prieten mai bun pentru aliații săi”, a declarat președintele francez, într-o sală arhiplină la Conferința de Securitate de la Munchen.

În ceea ce privește criticile aduse Europei, el a spus că europenii „au nevoie de o mentalitate mult mai pozitivă”.

Referindu-se la discursul vicepreședintelui american JD Vance de anul trecut, Macron a spus că Europa a fost descrisă ca un loc în care „libertatea de exprimare nu există” și a prezentat o imagine pozitivă a continentului, cu politici climatice și de sănătate.

Macron: În apărarea UE

Președintele francez Emmanuel Macron și-a început discursul de la Conferința de Securitate de la Munchem. Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, stă în primul rând.

„Europa este o construcție politică radical originală a statelor suverane libere”, a declarat Macron, într-o apărare categorică a UE ca instituție dezirabilă din care alte țări încă doresc să facă parte, referindu-se la Republica Moldova și țările din Balcanii de Vest.

UE ar trebui să aibă mai multă mândrei, a spus el, iar a nu crede în uniune este o „greșeală imensă”.

Trump este hotărât să încheie un acord de pace, afirmă Rutte

Mark Rutte a încercat să-i asigure pe participanții la Conferința de securitate de la München că președintele american Donald Trump este hotărât să pună capăt războiului din Ucraina și să obțină un acord de pace cu Rusia. „El este personal hotărât să încheie acest acord”, a afirmat șeful NATO, potrivit Politico.

Trump „preia inițiativa în ceea ce privește încheierea unui acord de pace cu Ucraina. Este exact ceea ce avem nevoie de la președintele american”, a declarat Rutte.

Problema nu este Trump, ci mai degrabă asigurarea că președintele rus Vladimir Putin dorește, de asemenea, un acord de pace, potrivit șefului NATO. Americanii „testează” în prezent poziția liderului rus, a spus Rutte, adăugând că cea mai mare teamă a lui Putin îl reprezintă un bloc unit între Uniunea Europeană și SUA.

Rutte susține apelul SUA pentru „NATO 3.0”

Șeful NATO, Mark Rutte, și-a arătat susținerea față de campania prin care SUA solicită Europei să cheltuiască mai mult pentru propria apărare – denumită „NATO 3.0” de către subsecretarul american al Apărării, Elbridge Colby.

După reuniunea de joi a miniștrilor apărării din NATO, „am simțit o schimbare de mentalitate în rândul europenilor, care nu mai spun doar «hei, nu vom cheltui doar mult mai mult»… Am simțit o schimbare de mentalitate în rândul europenilor, care spun «trebuie să preluăm conducerea în NATO»”, a declarat Rutte, pentru Politico. „Așa cum a spus Bridge Colby: «NATO 3.0»”, a adăugat secretarul general al alianței.

„Aș spune că NATO este mai puternică ca niciodată de la căderea Zidului Berlinului”, a adăugat Rutte.

Guvernatorul Californiei, discurs virulent la adresa lui Trump

„Sper, dacă nu mai pot comunica nimic altceva astăzi, că Donald Trump este temporar”, a declarat guvernatorul democrat al Californiei, în cadrul unei mese rotunde despre schimbările climatice, vineri, la Conferința de Securitate de la München, potrivit Politico.

Pistorius anunță că armata germană a trimis avioane de luptă la misiunea „Arctic Sentry”

Armata germană (Bundeswehr) a trimis avioane de luptă pentru a participa la misiunea NATO „Arctic Sentry”, a anunțat vineri ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, în marja Conferinței de Securitate de la Munchen, scrie agenția de presă DPA.

Șefa diplomației europene atrage atenția despre o mare problemă a ordinii mondiale bazate pe reguli

Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat, în cadrul unei mese rotunde organizate vineri după-amiază la Conferința de Securitate de la Munchen, că ordinea internațională suferă în prezent de o lipsă a posibilităţii privind tragerea la răspundere, scrie Politico.

„Cred că toată lumea semnează Carta Națiunilor Unite. Principiile sunt acolo. Dar ce se întâmplă dacă cineva încalcă aceste principii? Tragerea la răspundere nu funcționează în mod evident”, a spus ea, adăugând: „Consiliul de Securitate nu funcționează așa cum ar trebui. Organizația Națiunilor Unite nu reflectă lumea așa cum este ea în prezent”.

„Majoritatea țărilor din lume doresc o ordine bazată pe reguli – doresc norme care să reglementeze modul în care comunicăm între noi și modul în care interacționăm”, a precizat șefa diplomației europene.

Kallas a susținut că, din punct de vedere istoric, marile crize internaționale au determinat dezvoltarea dreptului internațional. Ea a afirmat că actuala criză reprezintă o oportunitate de „a dezvolta această lume în direcția progresului”.

Referindu-se la o remarcă a cancelarului german Friedrich Merz, care a afirmat mai devreme, în discursul său, că vechea ordine mondială a dispărut, Kallas a spus: „Care este opusul unei ordini mondiale bazate pe reguli? Tirania și războaiele. Și este clar că asta este situația în care ne aflăm acum.”

NATO va deveni într-o măsură mai mare condusă de Europa, afirmă Rutte

Alianța Nord-Atlantică va deveni într-o măsură mai mare condusă de Europa, cu o prezență puternică continuă a Statelor Unite, pe măsură ce aliații europeni își vor crește semnificativ cheltuielile militare, a declarat vineri secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Rusia nu este încă dispusă să discute serios despre Ucraina, avertizează Merz

În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Merz a fost întrebat și despre Rusia.

Cancelarul german a început cu o aluzie la premierul ungar Viktor Orbán, povestind despre „un prim-ministru” din UE care a călătorit la Moscova fără mandat, „nu a obținut nimic” și, o săptămână mai târziu, Ucraina a suferit unele dintre „cele mai grave atacuri asupra infrastructurii civile”.

„Deci, dacă are sens să discutăm, suntem dispuși să discutăm. Dar, după cum se poate vedea din partea americană, Rusia nu este încă dispusă să discute serios”, a afirmat Merz.

El a adăugat că războiul „se va termina doar când Rusia va fi epuizată cel puțin din punct de vedere economic și, potențial, din punct de vedere militar”.

„Ne apropiem de acest moment… dar încă nu am ajuns acolo”, a precizat el.

Merz a precizat: „Rusia trebuie să renunțe la acest război teribil împotriva Ucrainei, iar noi trebuie să facem tot ce este necesar pentru a-i aduce (pe ruși, n.r.) în punctul în care să nu mai vadă niciun avantaj în continuarea acestui război teribil”.

Mesaj pentru țările candidate la aderarea la UE: „Nu vreau să vă pierd”

Merz a abordat și perspectiva extinderii UE, inclusiv în ceea ce privește Muntenegru, al cărui președinte a pus întrebarea.

Cancelarul german a recunoscut că se simte „din ce în ce mai incomod” din cauza incapacității UE de a înregistra progrese semnificative în procesul de aderare.

„Trebuie să aplicăm o nouă strategie, cum să apropiem aceste țări de Uniunea Europeană. Nu vreau să vă pierd”, a spus el.

Șeful guvernului german a admis că există „un elefant în cameră”, deoarece procesul necesită unanimitate, iar Ungaria continuă să blocheze orice proces, „dar trebuie să depășim acest obstacol”.

De asemenea, el a apărut să facă referire la scrutinul parlamentar din Ungaria din primăvară, spunând că „după alegerile care vor avea loc în aprilie, sperăm că vom putea deschide următoarele capitole și vă vom apropia din ce în ce mai mult de UE”.

---

Știrea inițială: În discursul său, Merz a avertizat că SUA nu pot acționa singure, dar a spus și că Europa trebuie să-și consolideze propriile sisteme de apărare și a menționat că poartă discuții confidențiale cu Franța privind descurajarea nucleară.

Discursul cancelarului federal subliniază modul în care liderii europeni caută din ce în ce mai mult să-și croiască o cale independentă după un an de tulburări fără precedent în relațiile transatlantice, încercând în același timp să mențină alianța cu Washingtonul.

Inspirându-se din avertismentele potrivit cărora ordinea internațională bazată pe reguli este pe cale să fie distrusă, Merz a declarat: „Mă tem că trebuie să o spunem și mai direct: această ordine, așa cum o cunoșteam, oricât de imperfectă era chiar și în cea mai bună formă a ei, nu mai există în această formă”.

Vorbind în limba engleză în finalul discursului său, Merz a spus: „În era rivalității marilor puteri, nici măcar Statele Unite nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure. Dragi prieteni, apartenența la NATO nu este doar un avantaj competitiv al Europei. Este și un avantaj competitiv al Statelor Unite”.

„Așadar, să reparăm și să reînnoim împreună încrederea transatlantică”, a adăugat Merz.

La un an după ieșirea lui Vance, Rubio adoptă un ton mai blând

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat, de asemenea, că relațiile transatlantice se află într-un „moment decisiv” într-o lume aflată în rapidă schimbare, dar a adoptat un ton mai conciliant, în contrast cu declarațiile vicepreședintelui JD Vance din 2025.

La aceeași reuniune, a înalților oficiali din domeniul securității, desfășurată anul trecut, Vance i-a atacat pe aliații europeni într-un discurs care a marcat începutul unei serii de confruntări cu partenerii Washingtonului. Aliații europeni au în față o multitudine de amenințări, de la războiul Rusiei în Ucraina până la tulburări masive în comerțul mondial.

„Cred că este un moment decisiv… lumea se schimbă foarte repede chiar sub ochii noștri”, a declarat Rubio, înainte de a pleca la München.

„Sincer, lumea veche a dispărut, lumea în care am crescut, și trăim într-o nouă eră geopolitică, care ne va obliga pe toți să reexaminăm cum arată aceasta și care va fi rolul nostru”, a spus șeful diplomației americane.

SUA sunt „profund legate de Europa, iar viitorul nostru a fost întotdeauna legat și va continua să fie”, a spus Rubio, care este un potențial rival al lui Vance în cursa prezidențială americană din 2028. „Așadar, trebuie să discutăm despre cum va arăta acel viitor”, a punctat secretarul de stat.

Merz a respins discursul lui Vance

Reuniunea din acest an are loc pe fondul mai multor conflicte, inclusiv războaiele din Ucraina, Gaza și Sudan.

Relațiile transatlantice au fost mult timp în centrul Conferinței de Securitate de la München, care a început ca un forum al Războiului Rece pentru dezbateri occidentale privind apărarea. Dar presupunerea necontestată a cooperării care stătea la baza acesteia a fost răsturnată.

Subliniind loviturile suferite de relațiile transtlantice, un sondaj YouGov realizat vineri în cele șase cele mai mari țări europene a arătat că favorabilitatea față de SUA în Europa a atins cel mai scăzut nivel de când a început monitorizarea, în 2016.

Cele mai recente cifre sunt în mare măsură comparabile cu – și, în unele cazuri, mai mari decât – amenințarea percepută din partea Chinei, Iranului sau Coreei de Nord, deși se situează în urma Rusiei, a afirmat YouGov.

Președintele SUA, Donald Trump, l-a răsturnat pe liderul Venezuelei, a amenințat alte țări din America Latină cu acțiuni militare similare, a impus tarife vamale atât prietenilor, cât și dușmanilor și a vorbit deschis despre anexarea Groenlandei de la Danemarca, țară membră NATO – o mișcare care ar putea pune efectiv capăt alianței.

„Nimeni din Europa sau din Statele Unite nu are de câștigat din orice fel de conflict între vechi aliați”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen, care a spus că se va întâlni cu Rubio la München.

„Așadar, trebuie să facem tot ce putem pentru a-i menține pe americani aproape de noi, dar trăim într-o nouă ordine mondială”, a adăugat ea.

În discursul său de anul trecut, JD Vance i-a acuzat pe liderii europeni că cenzurează libertatea de exprimare și că nu reușesc să controleze imigrația, lucru pe care Merz l-a respins acum în mod explicit.

„S-a creat o ruptură între Europa și Statele Unite. Vicepreședintele JD Vance a spus acest lucru foarte deschis aici, la München, acum un an”, a declarat cancelarul federal.

„Avea dreptate. Războiul cultural al mișcării MAGA nu este al nostru. Libertatea de exprimare se oprește aici, la noi, atunci când discursul respectiv contravine demnității umane și constituției. Nu credem în tarife vamale și protecționism, ci în comerțul liber”, a adăugat el, stârnind aplauzele sălii.

Merz și Macron, „discuții confidențiale” privind descurajarea nucleară europeană

Tot în discursul său de vineri, ținut în timp ce liderii mondiali s-au reunit pentru deschiderea Conferinței de Securitate din Germania, Friedrich Merz a confirmat că poartă discuții cu președintele francez Emmanuel Macron pe tema descurajării nucleare europene.

„Am început discuții confidențiale cu președintele francez pe tema descurajării nucleare europene”, a declarat Merz în capitala bavareză.

„Nu facem acest lucru renunţând la NATO. O facem construind un pilon european puternic şi autonom în cadrul alianţei”, a precizat el.

Cancelarul a afirmat că Berlinul își va respecta angajamentele legale, referindu-se la acordul internațional din 1990 privind reunificarea Germaniei.

Tratatul, cunoscut sub numele de Acordul Doi Plus Patru, a angajat Germania reunificată să renunțe la fabricarea, deținerea și controlul armelor nucleare, biologice și chimice, potrivit agențiilor AFP, DPA și Agerpres.

În conformitate cu acordul existent de partajare nucleară al NATO, armele nucleare americane staționate în Europa pot fi desfășurate de aeronave din țări aliate în caz de urgență.

Se crede că bombele nucleare americane B61 sunt depozitate în nordul Italiei, Belgia, Olanda și vestul Germaniei.

Cu toate acestea, apelurile pentru o umbrelă nucleară europeană au căpătat un nou avânt în urma invaziei ruse din Ucraina și a schimbării politicii externe a SUA sub președintele Donald Trump.

După ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană în urma Brexitului, Franța este singurul stat membru al UE dotat cu arme nucleare.

Macron a propus inițial să poarte negocieri cu Germania și alte state membre ale UE privind extinderea capacității de descurajare nucleară a Franței în 2020, dar acestea au fost respinse de fostul cancelar Angela Merkel și de succesorul ei, Olaf Scholz.

Cu toate acestea, Merz a părut mai deschis să discute această problemă cu Macron, considerând oferta franceză un supliment la partajarea armelor nucleare ale NATO.

Emmanuel Macron urmează să susțină un discurs în următoarele săptămâni despre doctrina franceză de descurajare nucleară.

Clauza de „asistență reciprocă a UE”

În mod curios, notează The Guardian, Merz a solicitat, de asemenea, o discuţie suplimentară privind articolul 42 din tratatele UE, care se referă la „asistenţa reciprocă” în cazul unui atac armat asupra Europei.

Cancelarul a precizat că doreşte ca UE să „precizeze” cum ar trebui să funcţioneze acest lucru.

În acest context a anunţat Merz că a început „primele discuţii” cu Macron despre un program european de descurajare nucleară „care să fie integrat în partajarea nucleară din cadrul NATO”.

„Să schimbăm mentalitatea pentru a face din Europa o superputere şi a face faţă haosului noii ordini mondiale”, a îndemnat Merz.