Mesajul ascuns pentru Romania din discursul sefului Comisiei Europene

Cu cinci mentiuni, Romania a fost tara cel mai des pomenita in discursul programatic despre viitorul UE al lui Jean Claude Juncker, seful Comisiei Europene. Juncker a intins adevarate poduri diplomatice spre Romania, dar a si avertizat ca statul de drept si libertatea de exprimare sint principii non-negociabile ale UE. Mesajul real pentru Romania, ascuns cu grija in mesajul batranului politician, e urmatorul: ne bazam pe Romania ca ultim bastion de rationalitate politica in estul Europei, dar nu vom tolera derapaje ca in Polonia si Ungaria.

Din punctul de vedere al Romaniei, contextul european trebuie vazut in doua dimensiuni. In ambele, Romania poate juca un rol important. In primul rind, in UE e o competitie intre cei care vor o Europa cu mai multe viteze/ritmuri (Franta, Germania) si cei care resping public aceasta abordare (Romania, printre altii). In al doilea rind, nucleul dur al UE vede cum Polonia si Ungaria (total), Slovacia si Cehia (partial) se rup tot mai tare de valorile fundamentale.

Romania e cheie in ambele dimensiuni, datorita dimensiunii sale si voturilor pe care le are in Consiliul UE si in Parlamentul European.

Europa cu mai multe viteze. Klaus Iohannis, la fel ca Traian Basescu inaintea sa, a respins intotdeauna diferentele de tratament intre Romania si alte state membre. Iohannis a spus raspicat la Bruxelles si in toate capitalele ca nu e de acord cu conceptul nefericit al Europei cu mai multe viteze/ritmuri. Pe buna dreptate: acest concept, prost formulat si catastrofal comunicat, aminteste dureros de o noua cortina intre Est si Vest. Sigur ca, de facto, UE are deja mai multe viteze (zona Euro si cei din afara, zona Schengen si cei din afara etc). Dar e clar ca, cel putin pentru Romania, e umilitor sa o plasezi automat intr-o categorie inferioara. Mai ales ca Romania a insistat in permanenta sa faca parte din toate initiativele nucleului dur european, spre deosebire de unele tari din regiune. Si Juncker a inteles asta, iar din discursul sau de miercuri lipseste orice referire la Europa cu mai multe viteze. Dimpotriva. Dar vom reveni.

Problemele din Estul Europei. Nucleul dur al UE vede cum Uniunea crapa sub presiunea fortelor populiste si anti-europene. Aceste forte au ajuns la putere in Ungaria si Polonia, unde asaltul asupra justitiei, institutiilor si presei e in toi. Cehia si Slovacia cocheteaza si ele cu aceste tendinte, dar in ultimele luni s-au trezit la realitate. Alte forte anti-europene sint pregatite sa acceada la putere in vechi state membre, incurajate de pasivitatea Uniunii fata de derapajele anti-democratice ale lui Viktor Orban sau Jarosław Kaczynski. Bulgaria e si ea sub presiunea economica reala a Rusiei. Iar un Est prabusit, in care toate tarile au capitulat de la valorile europene, e deja pe tava Moscovei.

Asa ca Bruxelles-ului i-a mai ramas un singur aliat potential in Est.

Romania e acest aliat natural. UE are nevoie de un cap de pod in est, la granita dificila cu Rusia, Ucraina si Marea Neagra. UE, dar si Franta si Germania au nevoie de o Romanie ramasa pe cursul pro-european, o poveste de succes in estul naclait de nationalismul revansard al lui Vicktor Orban, de oportunismul Bulgariei ori de anti-europenismul manifest al guvernului polonez.

Cu Iohannis presedinte, Romania parea pina acum citeva luni pilonul ideal de stabilitate in est. Juncker are o relatie personala cu Iohannis, cimentata de limba si de legaturi simbolice vechi. Presedintele Comisiei Europene il are si pe Mihnea Motoc consilier de securitate, iar la Comisie Corina Cretu incepe si ea sa trimita mesajele corecte pentru guvernul de la Bucuresti.

In acest mod trebuie descifrate mesajele prietenoase ale lui Juncker la adresa Romaniei din discursul sau de azi: Romania trebuie sa intre in Schengen, UE va face summit la Sibiu in 2019, UE fara Romania nu ar fi intreaga. Mai mult, Juncker a anuntat ajutor financiar si tehnic pentru tarile care vor sa intre in zona Euro – adica si pentru Romania.

Juncker a inteles dupa Brexit ca UE are nevoie de unitate. El stie ca majoritatea politicienilor romani urasc regulile UE, urasc transparenta, urasc justitia libera, detesta libertatea de exprimare. Sint atit de corupti, ca ar face orice pentru ca Romania sa scape odata de chingile strinse ale regulilor europene ca sa poata fura ei in voie. Aliata UE in tari precum Romania e populatia. Si e esential ca o tara precum Romania sa primeasca atentie sporita, ajutor si sa fie inclusa in nucleul dur al UE. De aici vine atitudinea curtenitoare a sefului Executivului european fata de Romania.

Dar Juncker, politician cum nu sint multi in UE, stie la fel de bine ca Romania e la limita derapajului. Bruxelles-ul vede cum Liviu Dragnea, Tariceanu, Tudorel Toader – sustinuti de o armata uriasa, dau lovitura dupa lovitura Justitiei, cum si-au subordonat CCR, CSM, Inspectia Judiciara. Juncker stie ca Romania e pe drumul gresit in economie, desfriul bugetar din acest an urmind sa aiba efecte catastrofale daca nu e rapid corijat anul viitor (si, din pacate, nu sint semne ca va fi).

Juncker si Timmermans stiu ca Tudorel Toader a eludat adevarul cind a spus ca s-a consultat cu Comisia Europeana pentru proiectul extrem de periculos de rescriere a legilor Justitiei si si-au pierdut orice incredere in el. Bruxelles-ul, dar si marii parteneri europeni ai Romaniei vad cum ne indreptam, incet-incet, spre Grupul de la Visegrad: nesocotirea statului de drept, nesocotirea regulilor privind prudenta bugetara, cautarea conflictului cu UE.

Asa trebuie citit avertismentul lui Juncker, care a spus ca „statul de drept nu e facultativ in UE”. Mesajul nu e doar pentru Ungaria si Polonia, ci si pentru Romania. O Romanie care se pregateste in aceasta toamna de asaltul final asupra Justitiei. L-a anuntat Liviu Dragnea marti seara, cand a spus ca „nu ne pot închide pe toţi. Mai e foarte puţin”. Dragnea e dopat de succesul major de la Inalta Curte, care i-a reluat de la zero procesul, si pregateste ultimele lovituri pentru lupta anti-coruptie.

O lupta anti-coruptie care oricum merge cu motoarele gripate de un an. O lupta anti-coruptie anihilata partial de ruperea legaturilor cu SRI, supusa unor presiuni mediatice si institutionale fara precedent, aflata sub tirul unor extraordinar de puternice actiuni de lobby extern. O lupta anti-coruptie pe care excese abominabile precum cel al lui Mircea Negulescu de la Prahova risca sa o mineze iremediabil.

Inapoi la Juncker. El vrea Romania alaturi de nucleul dur al UE, dar e constient ca Bucurestiul atirna de un fir de par. UE are instrumente de disciplinare, dar ele functioneaza greoi si, oricum, alta pare a fi agenda europeana. E timpul ca si noi sa ne mai ajutam singuri. DNA trebuie sa-si faca rapid curatenie in ograda si sa denunte derapajele unor procurori, daca are stiinta despre ele. Iar Iohannis trebuie sa se trezeasca la realitate. Statul e capturat bucata cu bucata, institutie cu institutie. Pe cit de credibil e Iohannis in exterior, pe atit de decredibilizat a ajuns sa fie in plan intern. Apatia lui din ultimele luni si lipsa de initiativa il fac sa para inteles cu PSD sau, in cel mai bun caz, perfect dezinteresat.

Poate ca lui Iohannis i se pare o mare victorie ca Juncker a nominalizat Sibiul lui natal pentru a gazdui un mare summit european in 2019. Dar e sigur ca in primavara lui 2019 va fi acelasi presedinte de acum, sau un presedinte pur decorativ, caruia PSD ii va fi luat deja cam toate prerogativele?