Mi-e frică de întoarcerea la beznă și la bananele coapte pe dulap

De aproape două săptămâni, am mintea blocată. Nu mai pot să mă gândesc la viitor și nici să-mi fac planuri. Aș vrea să am măcar un motiv să cred că va fi bine, dar mă năpădesc cele mai sumbre scenarii. Da, îmi este frică pentru viitorul meu, dar mai cu seamă pentru cel al copiilor.

Într-un sat la vreo 100 de km de București, o cunoștință îndepărtată și-a făcut zilele acestea cont de TikTok. Zice că vrea „să pună umărul la salvarea României”. Îi îndeamnă pe vecini să voteze un anume candidat, apărut și el tot din negura internetului. Omul e convins că dacă iese președinte preferatul lui va fi răsplătit de stat pentru că a participat activ la schimbare.

De schimbarea asta îmi e mie frică. De schimbarea clădită pe minciuni ale căror dovezi nu mai are nimeni urechi să le asculte. De adepți încolonați în șir indian în spatele unui guru care ar putea fi mai degrabă studiu de caz pentru studenții la Psihologie. De fani ai unor personaje despre care istoria a decis deja că au fost criminali. De oameni pe care până acum nu i-a văzut și nu i-a auzit nimeni și care, dintr-o dată, și-au găsit vocea în omul ăsta care vrea să ne conducă inspirându-se din înțelepciunea rusească.

Mi-e frică de extremism

Când am văzut zilele trecute imaginea cu mama ce ținea un copil într-o mână și cu cealaltă executa salutul nazist, mi s-a făcut și mai frică. Am revăzut în minte zeci de secvențe din filme care au redat ororile celui de-al Doilea Război Mondial.

Citește continuarea articolului pe site-ul nostru de parenting wwww.totuldespremame.ro