Microbiomul intestinal – 5 moduri în care îți afectează sănătatea mentală și fizică. Dr. Roxana Voica, medic supraspecializat în nutriție clinică: „Un intestin sănătos este asociat cu stabilitate emoțională și anxietate redusă”

Microbiomul intestinal este un ecosistem microscopic alcătuit din miliarde de bacterii, virusuri și fungi care trăiesc în intestinul nostru. Deși invizibil, acesta joacă un rol crucial în digestie, imunitate și sănătatea mentală. Practic, microbiomul funcționează ca un „organ” ascuns, care influențează felul în care absorbim nutrienții, ne apărăm de boli și chiar cum ne simțim din punct de vedere emoțional. Un echilibru sănătos al acestor microorganisme este esențial pentru bunăstarea noastră, în timp ce un dezechilibru poate favoriza probleme digestive, inflamații și afecțiuni precum depresia sau anxietatea.

Potrivit Dr. Roxana Voica (FOTO), medic specialist în gastroenterologie și medic primar boli infecțioase la Regina Maria, cu supraspecializare în nutriţie clinică (Stanford University) – „microbiomul este format din bacterii, virusuri, fungi, archee, iar toate aceste microorganisme împreună cu materialul lor genetic si produșii generați de ele influențează in mod direct sănătatea generala a organismului.

Însă cum are loc mai exact acest proces? Medicul explică – „Microbiomul ne ajută în mod direct la digestie, iar prin fermentarea compușilor din alimente de către bacterii, se generează neurotransmițători și alte substanțe- postbioticele, precum acizii grași cu lanț scurt (Short chain fatty acids), iar exemplul cel mai bun este butiratul care echilibrează  și influențează pozitiv sănătatea organismului și sănătatea mintala.”

În continuarea articolului vom afla de la dr. Roxana Voica cum sunt reglate emoțiile de un intestin sănătos, ce alimentele să consumăm, cum ne ajută la întărirea sistemului imunitar și care sunt semnele ce indică o problemă la nivel intestinal.

1. Legătura dintre microbiom și sănătatea mentală 

Microbiomul intestinal, considerat și „al doilea creier” de studiile de specialitate, ne influențează profund starea mentală. „Microbiomul intestinal reglează dispoziția, stresul și inflamația”, a punctat dr. Voica. „Un intestin sănătos este asociat cu stabilitate emoțională și anxietate redusă, în timp ce un dezechilibru microbian poate duce la iritabilitate, nevroză și dificultăți în luarea deciziilor.”

Axa intestin-creier, o rețea puternică de comunicare care mai este cunoscută și drept conexiunea dintre starea de spirit (dispoziția) și alimentația, joacă un rol esențial în acest proces, deoarece neurotransmițătorii esențiali, precum serotonina și dopamina, sunt produși în principal la nivel intestinal. „Serotonina produsă la nivel intestinal nu ajunge direct la creier, dar influențează starea de spirit prin nervul vag”, explică medicul.

2. Impactul microbiomului asupra sistemului imunitar 

Microbiomul se află în strânsă legutră cu mecanismul de apărare al organismului, deoarece „semnalizarea sistemului imunitar începe la nivel intestinal”, subliniază dr. Roxana Voica. „Sistemul imunitar din intestin este despărțit de microbiom printr-un singur strat celular, iar orice dezechilibru poate permite trecerea bacteriilor patogene, generând inflamație cronică”, mai adaugă medicul. 

Inflamația cronică, cauzată de un microbiom dezechilibrat, poate contribui la apariția bolilor metabolice, neurodegenerative și a tulburărilor de dispoziție, iar medicul mai precizează că „markerii inflamatori, precum IL-6 și proteina C reactivă, influențează negativ sănătatea fizică și mentală.” 

3. Rolul microbiomului în prevenirea anxietății și depresiei 

Majoritatea neurotransmițătorilor care ne influențează starea de spirit precum serotonina, dopamina si acidul gamma-aminobutiric sunt produși la nivelul intestinului gros de către microbiom, mai exact de către bacteriile de tipul Lactobacilus și Bifidobacterium. 

„O scădere în concentrație a bacteriilor bune care produc serotonina și dopamina poate duce la anxietate accentuată si chiar la depresie”, explică medicul.

În plus, microbiomul produce substanțe-cheie pentru sănătatea mentală, precum acidul butiric – un acid gras cu lanț scurt esențial pentru neuroplasticitate. „Dacă bacteriile benefice care produc butirat sunt în dezechilibru, cantitatea de substanță care ajunge la creier scade, afectând starea de spirit”, completează dr. Voica.

4. Importanța alimentației 

Dietele bogate în fibre și diversitatea alimentară sunt cheia unui microbiom sănătos. „Genetica influențează personalitatea doar într-o proporție de 30-35%, restul fiind influențat de alimentație și echilibrul intestinal”, explică dr. Voica.

Medicul recomandă urmarea regulii „30-30-30”: 30 de grame de fibre zilnic, 30 de tipuri diferite de plante pe săptămână și aproximativ 30 de grame de proteine la o masă. Prin plante se înțeleg legume, leguminoase, fructe, cereale integrale, nuci, semințe, plante aromatice și condimente. Proteinele, esențiale pentru producerea neurotransmițătorilor, pot fi obținute din carne slabă (pui, curcan, pește), ouă și lactate, iar necesarul zilnic este de aproximativ 1.5 g/kg corp.

„Cele mai bune alimente sunt cele care hrănesc bacteriile de la nivelul microbiomului, adică alimentele bogate în fibre, în special plantele. Consumul zilnic de fibre ar trebui să fie de minimum 30 de grame pentru un microbiom sănătos”, explică dr. Voica.

De asemenea, în studiile de nutriție clinică recente se subliniază importanta mâncării fermentate precum chefirul, kombucha, varza murată, murături în saramură, kimchi,  în ceea ce privește menținerea unui microbiom sănătos și divers.

5. Cum influențează stresul microbiomul intestinal?

 Stresul cronic poate modifica diversitatea bacteriană, afectând producția de substanțe benefice. „Stresul slăbește sistemul imunitar, crește susceptibilitatea la inflamație și favorizează apariția bolilor cronice, precum cele cardiovasculare, metabolice sau neurodegenerative”, subliniază dr. Voica.

Principalele simptome însă apar la nivel intestinal, prin balonare, dureri abdominale, diaree sau constipație – simptome specifice unui sindrom de intestin iritabil, „care este o patologie strict funcțională, neavând relaționare organică la nivelul intestinului” mai adaugă dr. Voica.

„Un microbiom echilibrat este esențial pentru sănătatea generală, iar prin alimentație corectă, gestionarea stresului și menținerea unui echilibru în flora intestinală, putem preveni numeroase afecțiuni cronice”, concluzionează dr. Roxana Voica.

Ascultă-ți corpul atunci când îți transmite semnale subtile – balonare, oboseală cronică, probleme digestive sau schimbări de dispoziție pot fi semne ale unui microbiom dezechilibrat. O alimentație echilibrată, bogată în fibre și alimente fermentate, alături de gestionarea stresului, vor susține sănătatea intestinului și, implicit, starea ta generală de bine. Microbiomul tău influențează nu doar digestia, ci și imunitatea și echilibrul psihic, așa că acordă-i importanță și află de ce are nevoie pentru a funcționa cât mai optim.

Articol susținut de Regina Maria