Ministrul Apărării explică de ce a picat tăierea normei de hrană: „Din experiența noastră cu domnul Ilie Bolojan, argumentele primează”

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat marți seară, la Antena 3 CNN, că propunerea privind reducerea normei de hrană pentru militari a fost respinsă în coaliție după ce „argumentele raționale” prezentate în ședință au prevalat. Declarația vine după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat că nu se va interveni asupra normei de hrană, subiect discutat în cadrul pachetului de reformă administrativă.

„Din experiența noastră cu domnul Ilie Bolojan, argumentele primează. A făcut ieri, în cadrul ședinței de coaliție, această propunere, care nu existase înainte, pentru care am adus o serie de argumente raționale, iar argumentele au învins, până la urmă, se pare, și mă bucur tare mult.

Norma de hrană pentru militari este în vigoare din 1864 în continuu. România a trecut, din 1864 până astăzi, prin multe momente grele și, totuși, norma de hrană a militarilor nu a dispărut. Mai mult decât atât, această normă de hrană nu este actualizată din 2017. Ce am fi făcut, desființam popotele militare? Pentru că o bună parte, 75% dintre cei care primesc norma de hrană, mănâncă în unitățile, în garnizoanele în care se află”, a spus ministrul de resort.

„Avem nevoie de securitate, iar aceasta nu se poate face fără oameni”

Potrivit lui Miruță, din cele „două miliarde și ceva” cât ar fi presupus economia totală prin reducerea normei de hrană, componenta Ministerului Apărării ar fi fost de aproximativ 258 de milioane de lei, adică aproape 10%.

„Gradul de încadrare în Armata Română este de 60%. Avem nevoie de securitate, iar aceasta nu se poate face fără oameni. Dacă le luăm oamenilor din aceste venituri, ne așteptăm să se înghesuie mai mult să vină la Ministerul Apărării? Este o chestiune care ține de cifre, raportat la cât de mare este beneficiul de a avea oameni în sistem versus care este economia”, a mai precizat Miruță.

El a subliniat că și în MApN „sunt zone care se pot îmbunătăți și care ar putea genera economii mai mari, dar nu de la veniturile oamenilor”.

„Nu spun că Ministerul Apărării nu trebuie să facă parte din acest efort și, credeți-mă, așa cum am descoperit și la Ministerul Economiei, și aici sunt zone care se pot îmbunătăți și care ar putea genera economii mai mari, dar nu de la veniturile oamenilor, nu de la recalcularea pensiilor sau schimbarea modului de calcul, nu de la micșorarea numărului de militari.

Și aici sunt deplasări, și aici sunt cheltuieli care câteodată sfidează bunul-simț. Și aici sunt zone colaterale activității fiecărui militar, de la muzee la diverse evenimente, unde sumele pot fi reduse substanțial fără să afectezi nucleul propriu al Armatei Române”, a subliniat el.

Liderii coaliției de guvernare au discutat în ședința coaliției de luni tăierea normei de hrană atât pentru angajații din instituțiile de forță, cât și pentru civili, ceea ce ar aduce o economie la bugetul de stat, a explicat marți președintele UDMR, Kelemen Hunor. 

Potrivit liderului UDMR, norma de hrană costă statul anual aproximativ 2,5 miliarde de lei. 

În cazul militarilor și polițiștilor, norma de hrană  reprezintă o treime din această sumă, aproximativ 800 de milioane de lei, a spus marți, Hunor, la Parlament. 

Bolojan: „Nu se va acționa asupra normei de hrană”

Marți, premierul Ilie Bolojan a afirmat la TVR că discuțiile privind norma de hrană au fost „o analiză” făcută la propunerea Ministerului Finanțelor și că nu se va acționa asupra acesteia.

„Ieri a fost o discuție destul de lungă, care a fost închisă în cursul zilei de astăzi, în care elementele de bază ale pachetului pentru reforma în administrație au fost convenite. E adevărat că ieri au fost luate în calcul și alte aspecte, care țin de realizarea unor economii la cheltuielile de bază, în așa fel încât să existe spații fiscale pentru a susține investițiile anul acesta, dar, închizându-se toate aceste discuții, inclusiv discuțiile care au fost legate de norma de hrană, ele au rămas într-o fază în care nu se va acționa asupra normei de hrană”, a spus Ilie Bolojan.

El susține că în cazul normei de hrană a fost vorba doar despre „o discuție de analiză”, făcută „la propunerea Ministerului de Finanțe”.