Ministrul Justiției își face astăzi autoevaluarea, după doi ani în funcție / Ce nu veți citi în bilanțul lui Tudorel Toader

Tudorel Toader a anunțat că își prezintă astăzi raportul de activitate, după doi ani la conducerea Ministerului Justiției. Din bilanțul ministrului Justiției vor lipsi probabil câteva lucruri importante, care vorbesc despre impactul real pe care l-au avut măsurile inițiate de el sau pentru care Tudorel Toader și-a dat girul. Cei doi ani s-au suprapus cu perioada în care s-a dus cea mai acerbă luptă împotriva independenței justiției și încercării de subordonare politică a acesteia. Au fost atacate sistematic toate instituțiile, acțiuni care au generat cele mai mari mișcări de protest din România și avertismente repetate din partea Comisiei Europene, Parlamentului European sau Comisiei de la Veneția.

Tudorel Toader a anunțat sâmbătă, printr-un mesaj pe Facebook, că luni va prezenta un raport al celor doi ani de mandat: „23.02.2017 – 23.02.2019. Luni voi posta Raportul de activitate, după doi ani la MJ!”.

În cei doi ani la conducerea Ministerului Justiției, Tudorel Toader a continuat ceea ce începuse coaliția PSD-ALDE de la preluarea puterii – modificarea celor trei legi ale justiției și a Codurilor penale, inclusiv prin dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu.

Tudorel Toader, artizanul Secției de anchetare a magistraților

• Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost înființată în cadrul Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție, a devenit operațională în 23 octombrie și are competența exclusivă de a efectua urmărirea penală pentru infracțiunile săvârșite de judecători și procurori, inclusiv judecătorii și procurorii militari și cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

• Cauzele de competența acesteia, aflate în lucru la Direcția Națională Anticorupție și la alte unități de parchet, precum și dosarele soluționate până la această dată, se preiau de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

• Secția este condusă de Gheorghe Stan, fostul șef al Inspecției Judiciare, singura instituție abilitată să îi ancheteze disciplinar pe magistrați și care în mandatul lui Tudorel Toader a declanșat mai multe acțiuni disciplinare împotriva fostei șefe a DNA Laura Codruța Kovesi. Procurorul șef adjunct al secției este Adina Florea, propusă de trei ori de ministrul Justiției pentru șefia DNA și respinsă de președintele Klaus Iohannis.

Poziții total opuse cu CSM, instituția care, potrivit Constituției, este garantul independenței justiției

• Toate acțiunile ministrului Justiției în perioada Tudorel Toader au fost făcute în contradicție cu poziția Consiliului Suprem al Magistraturii, „garant al independenței justiției”, potrivit Constituției.
• Ministrul Tudorel Toader a avut aviz negativ din partea CSM atât atunci când a cerut revocarea de la conducerea DNA a Laurei Codruța Kovesi, cât și pentru numirea succesoarei acesteia, Adina Florea.

• Anunțul privind declanșarea procedurii de revocare a procurorului șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a fost făcut 22 februarie 2018. Raportul celor 20 de „acte și fapte de netolerat într-un stat de drept” s-a bazat mai mult pe opinii. Principalele acuzații: anchetarea Guvernului pentru controversata Ordonanță 13, comportament autoritar și discreționar, prioritizarea dosarelor în funcție de impactul mediatic, refuzul de a se prezenta la audierile din Parlament, lipsa unei reacții adecvate în cazul presupuselor abuzuri de la DNA Ploiești.

• Raportul lui Tudorel Toader a provocat prima conferință de presă a lui Kovesi, care spunea că „asistăm la un festival disperat al inculpaților, un festival în care inculpați condamnați, inculpați trimiși în judecată spun neadevăruri. Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societății și umilirea cetățenilor români”.
• Președintele Klaus Iohannis a refuzat să dea curs cererii de revocare, iar cazul a ajuns la Curtea Constituțională, care l-a obligat pe președinte să semneze decretul de revocare (9 iulie 2018).

• Propunerea lui Toader privind noul șef al DNA, Adina Florea, de la Parchetul Curții de Apel Constanța (septembrie 2018) a primit de asemenea aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii și a fost respinsă de Klaus Iohannis.

Război deschis cu procurorul general

• O altă miză zero pentru ministrul Justiției a fost revocarea procurorului general Augustin Lazăr.

• Declanșarea procedurii de revocare din funcție a procurorului general Augustin Lazăr (octombrie 2018) a fost însoțită, ca în cazul Kovesi-DNA, de un raport în care au fost formulate 20 de acuzații, între care „probleme grave de comportament și comunicare publică, probleme grave de management, lipsa organizării eficiente și a asumării responsabilității, discursuri eminamente politice și acuzații la adresa autorităților statului, contestarea deciziilor Curții Constituționale, modul de desfășurare a anchetei privind intervenția jandarmilor la protestul din 10 august din Piața Victoriei”.

• Și acest demers a primit aviz negativ din partea CSM și a fost respins de președintele Klaus Iohannis.

• Procurorul general a deschis un proces împotriva Ministerului Justiției și a sesizat Curtea Constituțională. Aceasta nu l-a împiedicat însă pe Tudorel Toader să anunțe recent că declanșează procedura de numire a unui nou procuror general.

Eliberarea a peste 14.400 de deţinuţi în baza recursului compensatoriu

• O statistică din ianuarie a Administrației Penitenciarelor arată că 14.402 persoane au beneficiat de prevederile Legii recursului compensatoriu, în vigoare de la 19 octombrie 2017.

• Deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de şase zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care legea a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

• Ministrul Justiției a susținut în numeroase rânduri că el nu are nicio responsabilitate în privința acestei legi, care a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru, și că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori – Guvernul tehnocrat. Forma ajunsă în Parlament însă a fost modificată substanțial de către actuala coaliție la putere.

• Legea a fost readusă în discuție în urma a numeroase cazuri de crime, violuri sau tâlhării comise de către deținuți care au beneficiat de efectele acesteia.

Cei condamnați definitiv de către completuri de 5 judecători de la instanța supremă, din 2014 până acum, vor putea face recurs în anulare

• Ministrul Justiției a anunțat la jumătatea lunii ianuarie că va fi adoptată o Ordonanța de Urgență în baza căreia cei care au fost condamnați definitiv de către completuri de judecată nelegal constituite, din 2014 până acum, să poată face recurs în anulare, afirmând că premierul va decide când și dacă aceasta va fi adoptată.

• Tudorel Toader spunea că, în cazul în care va fi emisă OUG pentru rejudecarea proceselor, vor fi revizuite toate soluțiile completelor de 5 judecători de la ICCJ, chiar și cele în care au fost pronunțate soluții de achitare.

Ordonanța 7 – „amnistie pe bucăți”

• În cei doi ani de mandat, Tudorel Toader a primit mai multe ultimatum-uri din partea liderului PSD, Liviu Dragnea, pentru a da o Ordonanță pentru amnistie și grațiere pentru faptele de corupție, iar posibilitatea adoptării unei astfel de OUG a revenit constant în discuție.
• Tudorel Toader nu a dat OUG pentru amnistie, însă a adoptat Ordonanța 7 – „o aministie pe bucăți”, așa cum afirma șeful Parchetului Judecătoriei Constanța.

• Ordonanța de Urgență 7 a fost adoptată în 19 februarie și modifică din nou cele trei legi ale justiției.
• Este cea de-a patra Ordonanță de Urgență promovată de Tudorel Toader, care modifică legile justiției – Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind CSM – adoptate anul trecut de coaliția PSD-ALDE.

• Legile justiției au mai fost modificate prin: OUG 92/2018, care aducea modificări substanțiale celor făcute deja de Parlament, sub pretextul armonizării cu recomandările Comisiei de la Veneția, OUG 77/2018 privind menținerea în funcții a șefilor Inspecției Judiciare după expirarea mandatului, adoptată la solicitarea lui Liviu Dragnea, și OUG 90/2018, prin care este operaționalizată Secția de investigare a magistraților.

• OUG 7 prevede că șefii parchetelor pot fi numiți cu avizul consultativ al plenului CSM, până acum avizul aparținând Secției pentru procurori a CSM.
• La conducerea acestor parchete pot fi numiți și judecători care au îndeplinit funcția de procuror și a fost eliminată condiția vechimii.

• Se interzic delegările pe funcții la conducerea parchetelor.
• Una dintre cele mai controversate prevederi este cea privind Secția de anchetare a magistraților, care iese de sub autoritatea procurorului general. Practic, secția va fi sub controlul ministrului Justiției.
• Secția specială dobândește puteri sporite – va avea și competența de retragere a căilor de atac în cauzele de competența sa, inclusiv pentru cele aflate pe „rolul instanțelor sau soluționate definitiv anterior operaționalizării” secției.

• A fost introdusă posibilitatea eliberării din funcție a magistraților pentru neîndeplinirea condiției de bună reputație.
• Ministerul Public, DNA, DIICOT, Secţia pentru procurori a CSM, asociaţiile magistraţilor, opoziția, dar și de președintele Klaus Iohannis și Comisia Europeană au criticat dur Ordonanța și au cerut abrogarea acesteia. „DNA, instituție în pericol de a fi blocată de OUG 7/2019. Combaterea corupției la nivel înalt riscă să fie paralizată”, este mesajul care apare în aceste zile pe site-ul Direcției Naționale Anticorupție.

• În 25 februarie, Tudorel Toader a anunțat că prevederea din Ordonanța de Urgență 7 care le-ar fi permis și judecătorilor să fie numiți la conducerea parchetelor va fi abrogată și urmează să fie adoptată o nouă Ordonanță cu aceste modificări.

• Vineri, 1 martie, președintele CSM, Lia Savonea, a anunțat că a primit noua formă a Ordonanței de Urgență 7, iar săptămâna viitoare plenul se va întruni pentru a da un aviz. Ea a spus că sunt abrogate unele dintre prevederile care au generat nemulțumirea magistraților, precum cea privind interzicerea delegărilor la vârful parchetelor.

• Până acum, Tudorel Toader nu a făcut niciun anunț legat de modificările aduse OUG.

Avertismente repetate ale Comisiei Europene privind statul de drept

• În octombrie 2018, Comisia de la Veneția a emis două rapoarte privind modificările aduse de guvernul de la București legilor justiției și Codurilor penale. Ambele recomandă o serie întreagă de modificări asupra acestor legi, precum și mai multă transparență.
• „Anumite aspecte din cele trei legi (ale justiției – n.r.), luate în ansamblu, riscă să submineze independența magistraților din România și încrederea opiniei publice în sistemul judiciar”, arăta Comisia de la Veneția în concluziile sale.
• În ceea ce privește modificările aduse Codului penal și Codului de procedură penală, Comisia de la Veneția a recomandat o reevaluare a celor două legi în integralitatea lor, cu câteva observații punctuale pe anumite articole.

• Însă, având în vedere că avizele emise de Comisia de la Veneția sunt consultative, PSD transmisese deja că nu va renunța la Secția specială de investigare a magistraților, așa cum recomanda Comisia, și că – au spus ei – vor ține cont în primul rând de deciziile Curții Constiuționale. Dar, deși sunt consultative, avizele acestei comisii – care a fost înființată în 1990, are 60 de state membre și se numește de fapt Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept – cântăresc destul de greu.
• Comisia Europeană a cerut în mod clar autorităților din România să țină cont de aceste recomandări, legând practic MCV și măsurile pe care CE le poate lua în privința acestuia de disponibilitatea celor din PSD-ALDE de a respecta aceste indicații.
• În Raportul MCV pe 2018, prezentat în noiembrie, Comisia Europeană a venit cu opt recomandări suplimentare pentru România, cerând puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

• Comisia cere înghețarea intrării în vigoare a modificărilor Codului penal și Codului de procedură penală, dar și suspendarea procedurii procedurilor de numire și revocare a procurorilor șefi.

• Raportul MCV pe 2018 critică în mai multe rânduri consolidarea autorității ministrului Justiției, vorbind inclusiv despre „concentrarea puterii în mâinile” acestuia.

• După adoptatea OUG 7, Comisia Europeană a transmis că noile modificări „par a fi în contradicție” cu recomandările din MCV.

„Reformele” din justiție au scos în stradă sute de mii de oameni în toată țara

• Ultimul protest a fost duminică seară, când câteva mii de oameni au ieșit în Piața Victoriei și au mers în marș până la Ministerul Justiției. Ei au cerut demisia ministrului Tudorel Toader și retragerea OUG 7.

Proteste fără precedent ale magistraților

• În ultimele două săptămâni, judecătorii și procurorii din zeci de instanțe și parchete din București și din peste jumătate din județele țării au declanșat proteste fără precedent în justiție, cerând abrogarea Ordonanței 7. Au suspendat activitatea, au protestat în fața instanțelor sau au oprit activitatea cu publicul.

• Asociațiile reprezentative ale magistraților au cerut suspendarea aplicării legilor justiției și sesizarea Comisiei de la Veneția privind Ordonanța 7. Acestea au transmis că ultimele modificări aduse legilor justiției arată „o ură viscerală” împotriva magistraților și o dorință de a schimba din temelii echilibrul care ar trebui să existe între puterile unui stat constituțional.
• Tot într-un gest fără precedent, actorii Teatrului Național din București au protestat și ei, duminică seară, pe treptele instituției, cerând o justiție independentă. Victor Rebengiuc – „Cei de la putere fac ce știu ei să facă – de frica închisorii, iau justiția în brațe și o schimbă cum vor ei”.

Tudorel Toader a fost învestit în funcția de ministru al Justiției în 23 februarie 2017, în Guvernul Grindeanu. Numirea s-a făcut ca urmare a demisiei lui Florin Iordache, forțat să părăsească portofoliul Justiției de protestele masive care au urmat celebrei Ordonanțe 13.

Toader a făcut parte din toate cele trei guverne PSD-ALDE: Grindeanu, Tudose și Dăncilă.

Tudorel Toader venea la șefia Ministerului Justiției din funcția de rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde fusese ales în 2016. Anterior a fost, timp de 10 ani, membru al Curții Constituționale. Din 2014, este și membru al Comisiei de la Veneția.

Una dintre primele sale declarații ca ministru a fost cea referitoare la Ordonanța 13, despre care a spus, chiar la Bruxelles, că nu a fost o problemă în sine și că protestele au fost generate mai degrabă de faptul că a fost adoptată noaptea, nu de conținutul ei.

Concluziile despre starea justiției, după doi ani în care Tudorel Toader s-a aflat la conducerea Ministerului Justiției, aparțin celor din sistem:

• „Justiţia din România este într-un punct foarte greu și trebuie ajutată” – fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi.

• „Justiția este pe burtă / Mai erau câțiva magistrați în genunchi, nu erau toți pe burtă” – fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.

• „Ne-au pus piciorul pe grumaz” / „Așa ceva nu se mai poate” – Viorel Teliceanu, prim-procurorul Parchetului Judecătoriei Constanța.