Miza afacerii Rosia Montana a ajuns la 17 miliarde dolari. Realizam sau nu acest proiect?

Despre Rosia Montana se discuta de peste 10 ani, insa in toata aceasta perioada, niciun guvern nu a indraznit sa isi asume o decizie ferma in ce priveste aprobarea sau respingerea acestui proiect. Au fost realizate zeci de studii, au avut loc sute de dezbateri, multe minti luminate si-au dat cu parerea despre posibilele efecte pe care exploatarea cu cianuri le poate avea asupra mediului inconjurator, iar rezultatul este ca, in acest moment, pozitiile sunt la fel de diferite pe cum erau atunci cand proiectul a fost lansat.

In acelasi timp, cresterea in ultimii ani a cotatiilor aurului si argintului au facut afacerea din ce in ce mai interesanta, momentul in care decizia finala va fi luata fiind probabil foarte aproape.

Despre ce sume vorbim

RMGC considera ca din zacamintele de la Rosia Montana se pot extrage 314 tone aur si 1.480 tone argint, cantitate care, la preturile actuale valoreaza 20 miliarde dolari, respectiv 2 miliarde dolari. In total 22 miliarde dolari, dar prin prelucrare se pierde 20% din cantitate, deci discutam despre 17-18 miliarde dolari, sau 1 miliard de dolari pentru fiecare dintre cei 17 ani de viata ai minei.

Bineinteles, nu poate spune nimeni ce cotatie va avea aurul peste 3, 5 sau 10 ani, insa cel putin acum, preturile medii de vanzare luate in considerare de RMGC ($900/uncia de aur si $12,5/uncia de argint) sunt mult mai mici decat preturile reale ($1.800 uncia de aur si $41 uncia de argint).

Prin urmare, sumele sunt imense, iar muntele de bani alocat de RMGC promovarii acestui proiect arata cat de mari sunt interesele pentru ca afacerea sa primeasca in final unda verde.

Argumente pro si contra

1. Contra proiectului: un raport intocmit anul trecut de mai multi profesori din cadrul Academiei de Studii Economice indica faptul ca cifrele prezentate de-a lungul anilor de Gabriel Resources difera extrem de mult atat in ce priveste cantitatea de eur existenta la Rosia Montana, cat si in ce priveste costurile de productie si beneficiile pe care statul roman le-ar putea avea de pe urma acestei afaceri, proiectul fiind modificat de nenumarate. Or, acest lucru arata incapacitatea companiei de a realiza un proiect serios.

2. Contra proiectului: folosirea cianurilor poate determina un dezastru ecologic, iar „tocarea” a 4 munti va duce la schimbarea completa a peisajului in zona respectiva. In plus, o mare parte a vestigiilor arheologice ar putea fi de asemenea distruse, dar importanta acestor vestigii este pusa sub semnul intrebarii.

3. Pentru proiect: beneficiile directe si indirecte pentru Romania se ridica la 4 miliarde de dolari, suma care pare a fi insa umflata, detalii mai jos.

4. Pentru proiect: zona Rosia Montana reintra in circuitul economic, somajul depasind in prezent 70-80%.

Va castiga Romania peste 4 miliarde de dolari?

Atat beneficiile pe care Romania le va avea de pe urma acestui proiect, cat si cota parte pe care statul roman o detine reprezinta subiecte de disputa.

La un pret al aurului de $900/uncie, profitul net generat de afacere ar urma sa ajunga la 1,9 miliarde dolari, suma din care Gabriel Resources ar incasa 1,3 miliarde, iar statul roman 0.6 miliarde, bani la care se adauga inca 1,2 miliarde din taxe si impozite. Per total, beneficiile directe sunt estimate la 1,8 miliarde dolari.

Suma care ridica insa cel mai mare semn de intrebare este cea reprezentand beneficiile indirecte, respectiv 2,4 miliarde dolari. Gabriel Resources include aici toate cheltuielile de operare a minei pe motiv ca acestea se fac in Romania, distributia fiind urmatoarea: costurile generate de minerit – 22,9%, cele generate de procesare si stocare – 65,5%, si cele generate de activitati generale si administrative – 11,6 %.

Pe acelasi principiu insa, si Renault poate spune ca privatizarea Dacia genereaza beneficii pentru Romania de peste 2 miliarde de euro anual, si OMV poate spune acelasi lucru despre Petrom, si ArcelorMittal despre Sidex, iar lista ar putea contiuna.

Este cel putin fortat sa promovezi peste tot cifra de 4 miliarde, cand beneficiile reale nu depasesc 2 miliarde de dolari, in cel mai bun caz. Iar 2 miliarde de dolari inseamna 100 milioane dolari pe an, timp de 20 de ani.

Potrivit informatiilor cuprinse in raportul ASE prezentat mai sus, la un pret al aurului de 900 dolari pe uncie, Gabriel Resources isi va amortiza costurile in primii trei ani de functionare, urmand ca din anul 4 sa treaca pe profit.

Cum constructia minei presupune costuri de peste 1 miliard de dolari, amortizarea acestei sume in primii 3 ani de functionare inseamna ca afacerea genereaza un profit anual de 300-400 milioane dolari, sau 5-6 miliarde dolari pe toata durata de functionare, suma mult mai mare decat pofitul de 1,9 miliarde dolari mentionat in planul de afaceri.

Dupa cum spuneam, cifrele prezentate ridica numeroase semne de intrebare, iar suma de 4 miliarde este probabil mult umflata.

Realizam sau nu acest proiect?

Desi cred ca mai devreme sau mai tarziu, bula speculativa pe aur se va sparge, afacerea Rosia Montana poate aduce statului roman beneficii de multe miliarde de dolari, si nu stiu daca Romania isi poate permite sa dea cu piciorul unei asemenea oportunitati. Mai mult, in afara de aur si argint, acolo se afla si alte metale rare a caror valoare o poate depasi pe cea a aurului (vezi raportul ASE, pagina 21), dar RMGC nu spune nimic despre acest lucru.

Pe de alta parte, contractul trebuie in mod evident renegociat in sensul cresterii cotei de 19,3% detinuta de statul roman in proiect, iar Gabriel Resources ar trebui in mod obligatoriu sa depuna o garantie care sa acopere costul decontaminarii solului in cazul in care s-ar materializa cel mai prost scenariu posibil.

La mijloc sunt multi bani si interese imense, iar clasa politica autohtona a demonstrat de foarte putine ori ca este capabila sa incheie afaceri din care Romania sa aiba cu adevarat de castigat…

Comenteaza pe blogul lui Cristian Orgonas.

Miza afacerii Rosia Montana a ajuns la 17 miliarde dolari. Realizam sau nu acest proiect?

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală