Miza campaniei de compromitere a lui Nicușor Dan

Calitatea de „om anti-sistem”, militantismul civic și performanța intelectuală a lui Nicușor Dan sunt exact motivele coalizării sistemului PSD-PNL contra candidatului, susține Gabriel Andreescu, unul dintre cei mai cunoscuți disidenți anti-comuniști.

• „O asemenea coerență între spuse și fapte a unui candidat la demnitatea de Președinte al României nu am văzut de 30 de ani, de la Emil Constantinescu”, spune Gabriel Andreescu. El susține că „Victoria lui Constantinescu în toamna anului 1996 a schimbat România și locul ei în comunitatea internațională. De o schimbare fundamentală a României avem nevoie și astăzi”.
• HotNews publică editorialul lui Gabriel Andreescu, text care a apărut inițial în Contributors.

Din perspectiva abstractă a interesului public, opțiunea rațională în alegerile prezidențiale din 4 mai este netă: Nicușor Dan. O spun impresiile informate, o descriu analizele competente, o surprind câteva emisiuni populare dedicate „profilurilor de candidați”. Cu toate acestea, câteva zile înaintea primului tur, rezultatul alegerilor prezidențiale rămâne incert. Este consecința dezinformărilor, a defăimărilor și a calomnierilor îndreptate împotriva actualului primar al Capitalei. Nesiguranța pune în umbră marea miză a alegerii lui Nicușor Dan, crearea unei breșe în sistemul de putere și corupție girat de PSD-PNL.

Precedentele

La începutul lunii iunie 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru funcția de primar al Bucureștiului a fost lansată o vastă campanie de discreditare a lui Nicușor Dan. Atunci i-a fost adusă prima oară acuza de a fi fost informator al Securității. Ideea că notele informative cerute lui și celorlalți 5 concurenți, înainte de plecarea spre Olimpiada de Matematică de la Canberra în anul 1988 ar fi dovedit colaborarea era ridicolă.

A urmat manipularea sondajelor. Exceptând AtlasIntel, toate îi diminuau șansele. A câștigat alegerile cu 47,94%, depășind cu mai mult de 25% pe Gabriela Firea și cu peste 30% pe Cristian Popescu Piedone. Majoritatea institutelor de sondaje îi dăduseră lui Nicușor Dan rezultate cu peste 10% mai mici, iar competitorilor PSD și PNL cu peste 10% mai mari. Asemenea discrepanțe nu pot fi explicate decât prin mercenariat.

Coordonarea acțiunilor de denigrare a lui Nicușor Dan

Acuza colaborării cu Securitatea a revenit în forță după intrarea lui Nicușor Dan în cursa alegerilor prezidențiale. Remarcabilă, chiar unică în cazul lui este convergența acțiunilor de discreditare. Activistul civic Radu Hossu a analizat „toate direcțiile” din care veneau atacurile la adresa primarului Bucureștiului. Se adunau: (1) discriminările BEC care a decis în urma plângerilor AUR să șteargă postările susținătorilor lui Nicușor Dan, dar nu și pe ale altor candidați; (2) sabotarea campaniei online a lui Nicușor Dan  prin postări pe Tiktok și Facebook care duceau la cifre aberante de „susținători”, conturile lui Nicușor Dan devenind astfel vulnerabile la algoritmii Tiktok și Facebook; (3) hărțuirea lui Nicușor Dan de către leadershipul PNL-PSD, de la care te-ai fi așteptat, comentează Radu Hossu, să lupte pentru a scădea scorul candidaților extremiști și anti-europeni declarați.

Când se coalizează „sistemul”

O coalizare de asemenea proporții a PNL și PSD împotriva primarului Capitalei avea sens dacă Nicușor Dan ar fi reprezentat pericolul dintâi pentru democrația românească. Și am mai văzut o radicală mobilizare a celor două formațiuni în anul 2021, când au exclus USR PLUS din coaliția de guvernare. Conflictul cu colegii din coaliție fusese motivat atunci de politici de prim interes public: în primul rând, voința miniștrilor USR PLUS de a desființa Secția Specială  pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie și refuzul de a aviza Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny”.

Divergențe de politică publică între cei trei parteneri ai coaliției de guvernare se manifestaseră și anterior. Printre ele, cerința USR PLUS de a se desființa pensiile speciale și măsurile luate de demnitarii formațiunii împotriva mafiei lemnului și a gunoaielor. Au șocat atunci și tehnica, și amploarea și ipocrizia acuzațiilor. Liderii PSD-PNL, în mezalianță cu președintele Klaus Iohhanis, au lansat aberația că USR PLUS validează teoriile antivacciniste ale AUR și că formațiunea condusă atunci de Dacian Cioloș a creat premisele aducerii la putere a partidului xenofob și antisemit AUR. Campania a ajuns la proporții de-a dreptul epice. PNL a informat reprezentanţii UE și SUA „asupra colaborării USR PLUS şi partidul extremist, antisemit AUR”. Internaționalizarea înfruntării politice din București probează implicarea instituțiilor statului în debarcarea USR PLUS de la guvernare în anul 2001.

Liderii PSD-PNL oferă uneori spectacolul unor certuri publice, chiar reale. Însă în cazurile în care apare un pericol la adresa sistemului de putere și corupție pe care-l girează, unitatea limbajului, a argumentelor și coordonarea instituțională devin impresionante. S-a întâmplat în anul 2001, când a fost înscenată debarcarea USR PLUS, se întâmplă și acum, cu ocazia alegerilor prezidențiale din luna mai 2025. Este dovada faptului că liderii PSD-PNL îi acordă mai multă importanță lui Nicușor Dan decât a ajuns să-i acorde electoratul român. Și înainte de actuala sa funcție, primarul Bucureștiului a fost și un simbol și un actor al înfruntării mafiei imobiliare. Un Nicușor Dan Președinte al României ar amenința concret, real, redutabil, încrengătura de interese a politicienilor PSD-PNL.

Temele sensibile ce-l privesc pe Nicușor Dan

Nicușor Dan a fost întrebat repetat despre asocierea lui cu Matei Păun, om de afaceri cu interese în Rusia și Belarus, și cu fostul ofițer SRI, Daniel Ene. Nu le știa istoria înainte de colaborarea cu ei, nu vor ocupa niciun loc în administrația prezidențială, dacă se va întâmpla să o conducă. Este aproape inerent ca persoanele implicate intens în viața socială să intersecteze oameni cu istorii dubioase. Strigător la cer în această stigmatizare prin asociere este faptul că lui Nicușor Dan i se aduc aceste reproșuri într-o campanie în care un alt candidat, Silviu Predoiu, fusese ofițer de Securitate înainte de 1989 și director al SIE, după; iar ascensiunea lui Crin Antonescu și Victor Ponta în viața politică a reflectat conivențe sub ochiul public cu fostele cadre aduse la Putere de Revoluție.

Două contestări ale opțiunilor lui Nicușor Dan vin din comunitatea progresistă. Prima, reticența lui față de căsătoria între persoane de același sex. Nicușor Dan susține adoptarea unei legi a parteneriatului civil care acoperă și cazul lesbienelor și homosexualilor. Nu sprijină și recunoașterea căsătoriei celor din ultimele două categorii. Contra-argumentul, atașamentul la cultura fondată pe tradiții religioase care sacralizează căsătoria dintre femei și bărbați este legitim, dar și vulnerabil. Sper ca un om cu bune intenții și receptiv la raționalitate precum Nicușor Dan să-și schimbe într-o zi părerea pe acest subiect.

O altă critică i-a fost adusă pentru opoziția sa la voința majorității din USR de a combate referendumul de modificare a Constituţiei inițiat în 2015 de Coaliția pentru Familie și desfășurat în anul 2018. Din perspectiva lui Nicușor Dan, în USR aveau loc şi progresiştii, şi conservatorii, iar tema pentru care milita Coaliția pentru Familie era „prea intimă pentru foarte mulţi pentru a fi tranşată prin vot”.

Sunt de perceput două fațete ale gândurilor lui Nicușor Dan în povestea referendumului. Una, căutarea echilibrului. O alta, inadecvarea la ce se întâmpla în spațiul public în acel moment. Coaliția pentru Familie nu era o simplă mișcare conservatoare, ci o inițiativă politică agresivă care a instrumentat homofobia și ultra-ortodoxismul în interesul politic al agitatorilor ei.

Și în cele două atitudini „problematice” recunosc completa onestitate a lui Nicușor Dan. O asemenea coerență între spuse și fapte a unui candidat la demnitatea de Președinte al României nu am văzut de 30 de ani, de la Emil Constantinescu. De abia acum, scriind pe acest subiect, văd cât de departe merge sinonimia dintre virtuțile celor doi, și aceasta aproape mă tulbură. Ambii au fost oameni anti-sistem, ajunși la politică ca urmare a militantismului lor civic. Ambii au demonstrat performanță intelectuală. Ambii au excelat prin decență. Ambii demonstrează echilibru chiar și în condițiile stresante ale agitației politice. Și unul și celălalt au probat o modestie a vieții personale care contrastează amețitor cu tupeul hrăpăreților trecuți prin aceleași funcții, cu setea egotică de putere a unora sau cu inadecvarea flagrantă a altora dintre actualii candidați.

Victoria lui Constantinescu în toamna anului 1996 a schimbat România și locul ei în comunitatea internațională. De o schimbare fundamentală a României avem nevoie și astăzi.