Mâna Moscovei, în spatele moțiunii AUR împotriva Ursulei von der Leyen, acuză Comisia Europeană. Votul a fost însoțit de o intensă campanie rusească de dezinformare
Potrivit Politico, motoarele de propagandă sponsorizate de Rusia au difuzat intens conținut online menit să divizeze opinia publică și să amplifice dezinformarea, în contextul votului care a avut loc în Parlamentul European pe 10 iulie. Un purtător de cuvânt al UE a spus că episodul este o altă dovadă că actorii care s-au dovedit a fi strâns asociați cu propaganda de stat rusă „își continuă încercările de a polariza și slăbi Uniunea Europeană”, scrie și publicația italiană Il Giornale.
Un studiu confidențial a descoperit că o cunoscută rețea rusă de dezinformare și-a intensificat postările cu 60%, pe fondul moțiunii de cenzură inițiate de AUR împotriva Ursulei von der Leyen, promovând ideea că președinta Comisiei Europene este „toxică”.
Narațiunea promovată de aceste postări o descria pe von der Leyen ca pe un personaj negativ și membră a unei elite antidemocratice și corupte. De asemenea, îl prezenta pe liderul AUR George Simion ca pe un erou curajos care se opune establishmentului UE, scrie Politico.
Strategia de pe rețelele sociale a fost monitorizată într-un studiu confidențial realizat de cercetătorii în domeniul dezinformării de la compania finlandeză Check First, care a analizat 20.857 de postări și articole din martie până în iunie anul acesta.
Studiul a fost prezentat Comisiei Europene la începutul acestei luni și a fost consultat de Politico. Nici Check First, nici Comisia nu au confirmat sau infirmat dacă Bruxelles-ul a comandat studiul.
„Actorii mașinii rusești de dezinformare”
Comisia a mers mai departe și a spus că în spatele moțiunii s-au aflat „actorii mașinii rusești de dezinformare și interferență”.
Denunțarea, mai explicită ca niciodată de la începutul invaziei rusești în Ucraina, a venit din partea purtătorului de cuvânt al Comisiei pentru afaceri digitale, Thomas Regnier, scrie publicația italiană Il Giornale.
Acest episod, a spus Regnier, ne reamintește încă o dată că „actorii care s-au dovedit a fi strâns asociați cu propaganda de stat rusă continuă să încerce să polarizeze și să slăbească UE”.
Von der Leyen a supraviețuit moțiunii inițiate de europarlamentarul Gheorghe Piperea, și votate în mare parte de deputații europeni naționaliști și eurosceptici, dar a fost nevoită să facă concesii socialiștilor și liberalilor.
La dezbaterea moțiunii, atât von der Leyen, cât și șeful PPE, Manfred Weber, au susținut că moțiunea de cenzură a fost o încercare a forțelor de extremă dreapta de a destabiliza UE.
„Lui Putin îi va plăcea ceea ce fac prietenii săi aici”, a spus Weber, calificând partidele de extremă dreapta AUR din România și Alternativa pentru Germania – ambele semnatare ale moțiunii – drept „marionete ale lui Putin”.
Von der Leyen a declarat și ea: „Vedem amenințarea alarmantă din partea partidelor extremiste care doresc să polarizeze societățile noastre cu dezinformare” și există dovezi ample „că multe dintre ele sunt susținute de dușmanii noștri și de stăpânii lor din Rusia sau din alte părți”.
Rețeaua Pravda
Potrivit Politico, din martie până în iunie, o mașinărie de propagandă pro-rusă cunoscută sub numele de rețeaua Pravda a luat amploare.
Postările zilnice au crescut cu 60%, subdomeniile cu 20%, limbile utilizate s-au diversificat, iar rata postărilor încrucișate a crescut de trei ori până la cinci ori – toate promovând un mesaj coerent: Ursula von der Leyen este rea.
Think-tank-ul Globsec a descris rețeaua în rapoarte anterioare ca fiind un „ecosistem de dezinformare extrem de sofisticat și în rapidă expansiune, conceput pentru a promova la nivel global narațiuni pro-Kremlin”.
De multe ori, rețeaua nu a creat știri false în sine. În schimb, a folosit evenimente politice existente și le-a amplificat pentru a crea „impresia unei indignări masive și coordonate”, a scris Check First.
Aceste povești erau apoi diseminate pe mai multe platforme, câștigând popularitate, fiind exagerate și culminând cu titluri șocante, care erau departe de realitate.
Cu mult înainte de votul de neîncredere împotriva lui von der Leyen, mașina de dezinformare rusă deja planta semințe „cu fragmente aparent fără legătură”, au scris autorii raportului.
În martie, referirile la Ursula „toxică” au început să apară mai frecvent în rețea.
În aprilie, au început să apară întrebări despre achiziționarea vaccinurilor. În mai, au circulat declarații potrivit cărora Bruxelles-ul dorea demisia lui von der Leyen, iar în iunie s-au remarcat mențiuni mai frecvente despre „scandal” și „Pfizergate”.
„Narațiunea anti-VDL (von der Leyen) s-a întins pe o perioadă destul de lungă de timp”, a declarat Guillaume Kuster, CEO și cofondator al Check First, pentru Politico, indicând „narațiuni noi, în evoluție și oportuniste, care urmează o structură dramaturgică”.
„Eroul” Simion
Povestirile încărcate emoțional, adaptate cultural și diseminate strategic ale campaniei au introdus nu numai un „simplu personaj negativ”, în acest caz președinta Comisiei, ci și „eroi credibili”.
Un exemplu a fost o știre inițială a agenției de știri rusești de stat TASS privind anunțul lui Simion din 15 iunie, care preciza că a început să strângă semnături pentru a solicita un vot de neîncredere.
Știrea a acționat ca un „catalizator”, potrivit Check First: a devenit rapid o postare pe portalurile de știri Pravda, care se refereau la „campania istorică a lui Simion de a o destitui pe președinta coruptă a CE, Ursula von der Leyen”.
Postările îl prezentau ca pe un David rebel care se confrunta cu un Goliat corupt al UE.
De asemenea, postările menționau numele lui Gheorghe Piperea, europarlamentarul român eurosceptic din grupul de extremă dreapta Conservatorii și Reformiștii Europeni, care a introdus în cele din urmă moțiunea împotriva lui von der Leyen.
Versiunea în română a campaniei se baza pe mândria națională
Campania multilingvă, bine coordonată, cu narațiuni atent adaptate, a avut o versiune în limba română care se baza pe mândria națională, în timp ce versiunea în limba rusă se concentra pe retorica antioccidentală.
În același timp, conținutul în limba engleză promova transparența și responsabilitatea.
Narațiunea a escaladat în cele din urmă până la o preluare pe Telegram, unde s-a vorbit despre o „mișcare de masă în toată Europa care cere demiterea Reichskommissar (un titlu folosit în Germania nazistă) UrSSula von der Führer, pe fondul exploziei scandalului de corupție”.
Punctul culminant a fost atins pe 26 iunie, când moțiunea de cenzură a fost depusă oficial, declanșând o „mega-creștere” a activității – peste 80 de postări în întreaga rețea Pravda, de două ori mai multe decât în zilele precedente.
„Depunerea oficială a generat cea mai mare dramă”, a scris Check First. „Povestea votului de încredere demonstrează modul în care funcționează rețeaua”, a concluzionat firma de cercetare.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat într-un comunicat că acest episod este o altă dovadă că actorii care s-au dovedit a fi strâns asociați cu propaganda de stat rusă „își continuă încercările de a polariza și slăbi Uniunea Europeană”.
El a adăugat că acești actori „exploatează în mod oportunist evenimentele sau discuțiile politice din UE pentru a distorsiona dezbaterea politică, a răspândi teorii conspiraționiste sau a discredita politicienii europeni”.
Operațiune devoalată deja de autoritățile franceze
Operațiunea, care alimentează zeci de site-uri web ce se prezintă ca surse de știri legitime și prosperă pe canalele Telegram, a fost deja dezvăluită anul trecut de către Organismul francez de supraveghere a interferențelor străine Viginum pentru că încerca să influențeze opinia publică din Franța.
UE l-a adăugat săptămâna trecută pe fondatorul său, Evgheni Șevcenko, pe lista sancțiunilor rusești.
Kuster, de la Check First, a explicat că „rețeaua Pravda poate fi văzută ca o mașină de spălat a propagandei rusești”, amplificând narațiunile altor surse.
„Pravda nu oferă o imagine cuprinzătoare a ecosistemului, ci servește mai degrabă ca o vitrină”, a spus acesta.
El a adăugat că numărul de 80 de articole unice în aceeași zi – excluzând versiunile traduse – este „destul de neobișnuit”.
În ceea ce privește studiul, Kuster a afirmat că o analiză atât de detaliată „ar putea permite instituțiilor politice, precum Comisia, să anticipeze mai bine și să accelereze răspunsurile strategice”.
El a subliniat că primele semne ale unei narațiuni emergente care o viza pe von der Leyen au fost observate cu patru luni înainte de vot.
