Mugur Isarescu: Agentiile de rating coteaza Romania mai degraba pentru lucrurile pe care nu le face

Agentiile de rating coteaza Romania mai degraba pentru pentru lucrurile pe care nu le face, decat pentru ceea ce realizeaza, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, care este de parere ca neimplementarea reformelor structurale reprezinta o mare problema.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a analizat, impreuna cu bancherii, schimbarile in comportamentul de economisire, evolutia creditarii de la inceputul crizei pana in prezent si consecintele deciziilor de politica monetara, la Romanian Financial Forum. Evenimentul organizat de BNR impreuna cu Mediafax are ca tema „Lectiile crizei pentru autoritati si banci”. Alaturi de Mugur Isarescu, printre vorbitori se mai afla Lucian Croitoru – consilier al guvernatorului BNR, Radu Ghetea – presedinte CEC Bank si presedinte al ARB, Misu Negritoiu – director general ING Bank Romania, Eugen Dijmarescu – director al Fondului de garantare a depozitelor.

Declaratiile lui Mugur Isarescu:

Am cumparat in februarie, martie, am vandut in lunile urmatoare.

Eu nu am sa ma opun sa mai luam depozite.

Am invatat bancile in perioada 200-2007 sa castige relativ usor bani, cu risc zero, plasandu-i la BNR. Altfel, am fi fost nevoiti sa sterilizam din piata, la un pret egal cu dobanda de referinta.

Banii se castiga peste tot in lume dificil, profitul se obtine greu, mai ales in momente de criza.

Daca noi obtinem la utilizarea rezervei valutare sub 1%, iar sterilizarea automata se face la 2% la lei, in consecinta nu ne avantajaza excesul de lichiditate. Il lasam acolo, atat timp cat nu produce fluctuatii pe piata.

Dobanda de referinta, in conditiile tintirii inflatiei, a fost ridicata.

Daca noi obtinem la fructificarea rezervei valutare prezente sub 1%, iar sterilizarea aceea automata se face la 2% la leu.

Si aceasta sterilizare are un cost mare. Si atunci ne intereseaza sa rezolvam prin operatiuni de piata aceasta lichiditate. Asta ca sa va explic de ce nu consider ca am cheltuit 11 miliarde de euro.

Excesul de lichiditate nu ne avantajeaza. Il lasam acolo, atat timp cat nu produce fluctuatii masive pe piata. Bancile au, acum, un mare confort.

Vrem sa reglam, rezonabil, acest exces de lichiditate.

Cursul leu-euro nu este artificial. Putea sa fie mai volatil, mai fluctuant.

Am evitat fluctuatiile foarte mari de curs, intrucat ar fi transmis semnale negative.

Daca lichiditatea in lei este echilibrata cu cea in valuta, ai stabilitate.

Tii rezerva ca sa castigi credibilitate, sa iti imbunatatesti ratingul.

Credeti ca daca rezerva valutara ajungea la 46 miliarde de euro, agentiile de rating ne imbunatateau ratingul? Mai degraba ne coteaza pentru ceea ce nu facem, nu pentru ceea ce facem. Nu facem reforme structurale, acolo cred ca e o problema mare si acolo suntem cotati de agentiile de rating.

Ca sa vedeti ca ideea de curs artificial este falsa va dau un exemplu. M.Fin a avut 8 miliarde de euro din fonduri structurale. In momentul in care i-a vandut am facut emisiune monetara. Ce vroiati sa facem cu acea suma, sa o sterilizam in piata? Daca s-ar fi vandut in piata cursul s-ar fi dus catre 2,5.

A spune ca Poloniei a depreciat moneda si nu a avut recesiune, e nedrept. Polonia nu a avut recesiune, dar la ei s-au facut reforme structurale si criza i-a apucat cand luau masiv fonduri structurale.

Am dat bugetului 200-300 milioane euro. Este normal ca o banca centrala sa dea profit statului.

O banca centrala functioneaza cu un drept de monopol – emisiunea monetara – si cel putin o parte din acesta trebuie sa il dea statului.

Intre obiectivele din 2008 a fost ca banca nationala sa nu mai ajunga in pozitia de debitor.

Sunt mai apreciat de aprecierea cursului sub 4, decat de deprecierea cursului. Si asta pentru ca ne-ar fi obligat sa cumparam mai multa valuta.

Exportatorii par sa fie multumiti de nivelul actual de curs. Cand ai cresteri de 20% a exporturilor trebuie sa te gandesti foarte bine daca mai ai camp de crestere.

Noi sterilizam si in prezent excesul de lichiditate.

Exportatorii par sa fie multumiti de nivelul actual de curs. Cand ai cresteri de 20% a exporturilor trebuie sa te gandesti foarte bine daca mai ai camp de crestere.

Bancile centrale trebuie sa introduca in statut stabilitatea financiara.

Radu Ghetea:

Ordonanta 50 este in vigoare si isi produce efectele. ARB incearca sa explice autoritatilor care sunt pericolele care deriva din aplicarea OUG asa cum este ea in prezent.

Comunitatea bancara si-a exprimat punctul de vedere in legatura cu ambiguitatea OUG si lasa loc la interpretare. Este vorba de cum sunt tratate marja, dobanda si comisioanele.

Nu se vorbeste de stocuri, cele 8 milioane de contracte, cum se fac contrcatele ai sa fie in concordanta cu ordonanta.

ANPC ne-a transmis un punct de vedere cu privire la formula de calcul, care spunea ca se poate spune mentine costul creditului cu formula care sa exprime atat noua formula de indexare plus o marja determinata de diferenta dintre euribor si marja bancii.

Lucrurile mergeau pe un fagas normal, dar au spus ca ei nu modifica ordonanta si ne-au spus ca se face aceasta modificare numai daca vrea si clentul.

Fiecare se asteapta ca intr-o zi sa se intample si minunea, vca dobanda sa fie mai mica si comisionul sa fie eliminat.

Aceste lucruri ne-au facut sa intervenim la toate nivelurile si sa facem un studiu de impact pentru a vedea care este impactul ei la acest moment.

Impact de 600 milioane de euro numai in 2010, venituri pe care bancile nu le-ar mai realiza. Acesta se poate transforma si intr-un impact asupra bugetului si asupra economiei in ansamblu.

Teoretic, pierderea unor procese se poate transforma in cazuri in care bancile vor proviziona. Bancile nu vor pierde acei bani, ci nu vor mai putea realiza profit, iar statul sa piarda impozitele aferente. AApoi bancile ar putea fi nevoite sa aduca capital suplimentar. Unii actionari se vor gandi de doua ori inainte de a aduce acest capital, datorita unei masuri administrative.

Acest mod de abordare nu etse in masura sa aduca servicii Romaniei si economiei romanesti.

Dorinta bancilor este ca ordonanta sa fie clara, respectiv legea care va aproba ordonata sa elimine toate ambiguitatile sa elimine posibilitatea ca intre banci si clienti sa apara procese, care nu servesc nimanui, cu exceptia avocatilor. Pierderea unor procese ar provoca slabirea sistemului bacar, prin aceasta provizionare.

Ordonata isi produce efectele, comisionul de rabursare anticipata a fost eliminat. Directiva nu vorbeste de eliminarea comisioanelor pentru creditele aflate in stoc.

In ceea ce priveste aplicarea asupra stocului suntem unicat.

Lectia pe care bancile au invatat- prin perspectiva acestei ordonante este ca extinderea prea rapida nu este sanatoasa.

E adevarat ca banca nationala a tras destule semnale de alarma.

Clientii cred ca au invatat un lucru care va persista mult in mintea lor si s-a trasformat intr-o retinere in a mai lua credite. Au invatat ca a lua credite in alta valuta decat cea in care castiga e un mare risc.

Cel mai important lucru pe care mi l-as dori este ca autoritatile sa invete ca nu este bine sa faca promisiuni fara acoperire.

Marjele nu vor fi niciodata transparente, avand in vedere ca acestea se numesc marje de profit si risc si se stabilesc in laboratoarele proprii. Sunt de acord ca comisioanele trebuie sa fie fixe. Marjele si dobanda trebuie sa urmeze cursul pietei.

Personal nu cred ca se poate face o formula unica pe care sa o poata aplica toate bancile. Legea spune foarte clar ca dobanda este compusa din dobanda de baza plus marja. Aplicarea Robor sau Euribor la diverse maturitati nu cred ca e posibil pentru toate creditele.

In februarie 2008 am spus ca nu trebuie sa lasam romanii sa se imprumute in alte valute decat cea in care au veniturile, insa a fost o opinie personala. La nivelul ARB nu am discutat si nici nu vom discuta despre asa ceva, pentru ca ar fi catalogat de cei de la Consiliul Concurentei ca o intelegere.

Misu Negritoiu, ING Bank:

Criza economica in Romania a avut ca determinat fluxurile de capital

Fluxurile de capital au avut ca efect si imbunatatirea ratingului si aprecierea leului

Aceasta situatie era exploziva.

A doua mare cauza a crizei au fost ciclurile prociclice guvenamentale si dezechilibrul bugetar.

Niste politici de dezvoltare excesive, ce se bazau pe niste excese.

Unde au gresit bancile din Romania: s-au bazat pe bani ieftini din afara, boom de credit in valuta, nu in lei, creditul cu buletinul

In viziunea mea, daca exista un produs toxic in Romania acesta este creditul ipotecar in valuta. E o bomba cu ceas.

Faptul ca avem banci straine in marea majoritate a fost un ajutor in criza.

Apelarea la FMI a fost de bun augur

Reactia autoritatilor a fost lenta. In 2010 au reactionat in forta.

Criza nu a fost o criza de import. Cred ca a fost o criza locala, in conditiile in care Romania sufera de dezechilibre majore.

Bancile au participat la creacrea unor dezechilibre.

Nu cred ca economisirea in Romania se va termina pe termen scurt. Cred ca avem de-a face cu un model cultural. Nu cred ca romanii se gandesc sa isi cumpere o polita de asigurare. Se uita sa vada ce vor face la pensie.

Ce ne trebuie pe termen scurt e sa traim cu masura.

Cred ca ordonanta 50 este benefica pentru mediul bancar si pentru consumator.

Cred ca problema este recesiunea existenta, recapatarea increderii.

Impozitarea bancilor este putin vulgarizata in Romania. Nu bancile se impoziteaza, ci anumite tranzactii pentru a descurzaja bancile sa faca aceste tranzactii.

Lucian Croitoru, BNR:

Intermedierea e la 40%, fata de 100% cat e in UE. Asta inseamna ca dupa terminarea crizei intermedierea se va relua. Sa vedem insa cat va ma dura criza.

Potentialul de crestere al Romaniei a inceput sa scada din 2003 si scade in continuu.