Multe întrebări, puține certitudini: ce țări vor participa la „coaliția bunăvoinței”, dispusă să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina

Ideea desfășurării unei forțe de zeci de mii de militari pentru asigurarea păcii în Ucraina este susținută ferm de Franța și Marea Britanie, dar e neclar cum va arăta această forță, cine va mai participa și dacă Rusia va fi de acord cu ea, scriu The Times și Deutsche Welle. Într-o analiză pentru think-tank-ul CEPA, trei experți au explicat cum ar trebui să arate, în opinia lor, structura unei astfel de forțe.

Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron fac eforturi pentru a convinge principalele puteri militare ale UE să se alăture unei „coaliții a bunăvoinței”, care să trimită în jur de 30.000 de militari pentru asigurarea păcii în Ucraina, în eventualitatea încheierii unui armistițiu cu Rusia, scrie cotidianul britanic The Times.

Doar Franța și Marea Britanie și-au anunțat deocamdată hotărârea fermă de a desfășura militari în Ucraina, iar chestiunea a stârnit diviziune între aliați la un summit restrâns european desfășurat luna trecută la Paris, cert fiind că unele țări par dispuse să mobilizeze trupe, altele ezitante, iar altele se opun în mod clar, potrivit declarațiilor făcute de oficiali.

Discuția, care este oricum în stadiul incipient, deoarece nici perspectiva unui armistițiu nu e neapărat clară, ar putea fi purtată și joi la Bruxelles la Consiliul European extraordinar care va fi dedicat sprijinirii Ucrainei și apărării Europei.

Structura unei astfel de forțe nu este cunoscută, dar nici poziția fermă a Rusiei, care deocamdată și-a declarat opoziția față de o desfășurare militară în Ucraina.

Statele mai degrabă dispuse

Potrivit The Times, liderii Australiei, Noii Zeelande, Canadei, Irlandei, Suediei și Danemarcei au sugerat toți că ar fi dispuși să trimită trupe în Ucraina. Cotidianul britanic mai spune că Norvegia, Finlanda și Turcia iau în considerare, de asemenea, o contribuție cu trupe de menținere a păcii.

Anthony Albanese, prim-ministrul australian, a declarat că țara sa „a jucat istoric un rol important” în menținerea păcii și a spus că este „deschis la examinarea oricăror propuneri”. Justin Trudeau, prim-ministrul canadian, a declarat că „totul este pe masă”.

Christopher Luxon, prim-ministrul Noii Zeelande, a declarat că țara sa sprijină „o mulțime de misiuni de menținere a păcii în întreaga lume și că acest lucru este ceva la care am fi deschiși să lucrăm”.

În UE, țările scandinave și Irlanda au sugerat, de asemenea, că ar sprijini o misiune de menținere a păcii.

Micheál Martin, Taoiseach, a declarat că Irlanda „analizează modalitățile prin care putem oferi asistență, inclusiv discutarea unor potențiale roluri de menținere a păcii”.

Ulf Kristersson, prim-ministrul suedez, a declarat că Suedia „participă în mod normal la consolidarea securității în partea noastră de lume” și că ar putea „prevedea că vom participa și de această dată”.

Mette Frederiksen, prim-ministra daneză, a declarat că Danemarca are o „minte deschisă” în această privință.

Olanda, scrie Deutsche Welle, și-a manifestat și ea în trecut disponibilitatea de a participa cu trupe.

Reticență și ambivalență

Times observă însă că marile puteri militare ale UE, inclusiv Polonia și Italia, au exclus participarea, iar alte state, inclusiv Germania, Spania și statele baltice, par ezitante în privința angajării de soldați în Ucraina.

Giorgia Meloni, prim-ministra italiană, a declarat că orice forță de pace nu va include trupe italiene. „Cred că este foarte dificil de pus în aplicare”, a spus ea. „Nu sunt sigură de eficiența sa, de aceea am anunțat că nu vom trimite soldați italieni în Ucraina”, a adăugat Meloni.

Donald Tusk, prim-ministrul Poloniei, a declarat și el de mai multe ori că „nu ia în calcul trimiterea de soldați polonezi pe teritoriul ucrainean”.

În urma unui summit anterior la Paris, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez și-a exprimat opoziția față de desfășurarea de trupe atâta timp cât conflictul este în desfășurare.

Din Germania, actualul cancelar german Olaf Scholz și-a exprimat „iritarea” atunci când a apărut discuția și a subliniat că i se pare prematur să răspundă la astfel de întrebări, scrie Deutsche Welle.

Friedrich Merz, probabil următorul cancelar al Germaniei, a exprimat un punct de vedere similar.

Totuși, până în prezent, nici Scholz, nici Merz nu au exclus desfășurarea forțelor armate germane în Ucraina, scrie site-ul televiziunii germane.

Și Lituania și Estonia au semnalat în trecut că nu exclud desfășurarea de militari.

România nu a spus ceva clar, dar partidele nu susțin desfășurarea de trupe

Nimeni nu așteaptă cu siguranță trupe maghiare sau slovace. Premierul slovac Robert Fico a explicat că problema trupelor este una în care UE nu ar trebui să intervină.

În schimb, el a declarat că vede această chestiune ca fiind de competența Organizației Națiunilor Unite.

Premierul ungar Viktor Orban nu s-a referit direct la ideea trupelor, dar a scris pe X că liderii europeni au decis să continue războiul în loc să opteze pentru pace.

Acest lucru a fost „rău, periculos și greșit”, a declarat el.

România, prin vocea președintelui interimar Ilie Bolojan nu a exprimat o poziție fermă pe acest subiect, dar a sugerat reticența – mai ales în condițiile unei lipse de sprijin din partea partidelor.

Întrebat în conferința de presă din 28 februarie în ce condiții ar putea trimite România trupe de menținere a păcii în Ucraina, președintele interimar a răspuns că „nu a existat nicio discuție pe fond” și „nu s-a pus această problemă”.

„Pentru această discuție nu a existat nicio discuție pe fond, dar și din poziționarea partidelor a rezultat că această chestiune nu are în momentul de față o susținere parlamentară, dar nu s-a pus această problemă”, a spus el.

El a spus că eventualele garanții de pace pentru Ucraina „vor însemna o concentrare de trupe în această parte, sau în țările din Estul Europei, sau poate inclusiv pe teritoriul Ucrainei”.

„Noi am putea să fim un hub, așa cum am fost și acum, pentru tranzitarea acestor trupe”, a spus el.

Experți: Ucraina are nevoie de forțe europene

O analiză pentru think-tank-ul CEPA (Centrul de Analiză a Politicii Europene), semnată de trei experți, inclusiv fostul general american Ben Hodges, a avertizat că Ucraina are nevoie de forțe europene imediat, pentru a preveni un acord pace viciat care ar putea submina suveranitatea Ucrainei, ar încuraja Rusia și ar amenința aliații NATO.

O prezență militară europeană robustă este esențială pentru aplicarea oricărei noi încetări a focului și trebuie să fie echipată cu capacități aeriene, terestre și maritime, platforme de informații, supraveghere și recunoaștere, precum și cu o puternică apărare împotriva războiului electronic, spun experții.

Multe dintre aceste capacități ar fi furnizate în mod normal de SUA, însă, având în vedere circumstanțele actuale, Europa trebuie să fie pregătită să genereze aceste resurse, deoarece nu mai poate fi dependentă în totalitate de sprijinul SUA împotriva Rusiei.

Franța și Regatul Unit, în special, ar fi cele mai bine plasate pentru a asambla o „forță de reasigurare” sub forma unei forțe consolidate de stabilizare în Ucraina (ESF-U).

Cum ar trebui să arate „forța de reasigurare” din Ucraina

O potențială astfel de forță, spune analiza, ar trebui să includă cinci brigăzi de luptă blindate și mecanizate, susținute de escadrile de elicoptere de atac, avioane de transport și avioane de luptă.

Această forță ar servi ca factor de descurajare și ar sprijini trupele ucrainene de-a lungul unei linii de contact demilitarizate, minimizând provocările directe ale Rusiei și semnalând în același timp dorința europeană de a-și asuma sarcinile apărării Europei, cu sau fără America.

Forța expediționară comună (JEF) condusă de britanici este cel mai viabil cadru. Compusă din 10 state europene, aceasta ar putea răspunde rapid la crize fără a necesita un angajament direct sub egida NATO.

Forța, spun experții, nu ar trebui să protejeze întreaga linie de contact de 1.200 de kilometri, iar Ucraina ar trebui să se asigure că există suficient personal disponibil pentru a descuraja activitățile de sondare rusești, cu opțiunea de a apela la sprijinul forței europene.

În acest cadru, cea mai mare parte a liniei de contact ar putea deveni o zonă demilitarizată, precum cea dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, cu avanposturi, senzori, mine și observatori pe întregul front pentru a limita escaladarea ostilităților.

O zonă de interdicție aeriană sau de poliție aeriană condusă de Europa deasupra principalelor teritorii ucrainene ar descuraja și mai mult atacurile aeriene rusești, spune analiza.

Impusă de forțele aeriene europene – inclusiv F-35, Typhoon și Gripens – aceasta ar proteja infrastructura critică a Ucrainei.

Un sistem integrat de apărare aeriană, care încorporează sisteme Patriot de producție americană și SAMP/T franco-germane, radare cu rază lungă de acțiune și tehnologie de combatere a dronelor, ar asigura o protecție completă împotriva atacurilor rusești cu rachete și drone, spun experții.