Mutarea prin care PSD ar putea să blocheze candidatura lui Kovesi la Parchetul European. Mizele amânării interviurilor pentru procurorii europeni

​Propunerile de procurori pentru Parchetul European trebuie trimise de România până în 31 martie, dar ministrul Justiției, Tudorel Toader, a amânat fără vreun argument, pentru „o dată ulterioară”, interviurile candidaților, programate pentru vineri. Nici PSD nu a venit cu o explicație oficială. Opoziția, dar și magistrați din sistem spun că s-ar încerca astfel boicotarea constituirii Parchetului European. Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean crede că „este un semnal că PSD vrea retragerea României din Parchetul European”. O explicație similară are și un procuror: „Cred că li se pare absurd să trimită cu mâna lor pe cineva care le poate face dosare și care a ieșit de sub controlul Inspecției Judiciare și al Secției speciale, după care eventual să îi judece și o instanță din alt stat, pe fraude cu fonduri europene”.

Mutarea în sine ar putea avea ca efect și obținerea unei noi pârghii de negociere în numirea viitorului șef al Parchetului European, unde Laura Codruța Kovesi candidează împotriva unui procuror francez, mizându-se pe faptul că europenii ar putea să-și reducă susținerea pentru fosta șefă a DNA pentru a evita permanentizarea scandalurilor.

Context

Luni, senatorul PSD Șerban Nicolae declara că aderarea României la Parchetul european (EPPO) nu are acoperire constituțională. ”EPPO nu prea are acoperire constituțională în România (…) România nu trebuia să adere la EPPO! Noi ne-am cam grăbit”, a declarat Șerban Nicolae pentru Europa Liberă.

Miercuri, Ministerul Justiției a postat pe site că interviurile programate pentru vineri pentru selecția candidaților la funcția de procuror european au fost reprogramate „la o dată ulterioară ce urmează a fi anunțată”. Nicio explicație. Propunerile de candidați trebuie trimise de România până la 31 martie. De altfel, termenul scurt este și motivul pe care îl invoca Tudorel Toader, în 19 februarie, la momentul adoptării Ordonanței de Urgență în baza căreia Ministerul Justiției a declanșat procedura de selecție a candidaților români pentru funcția de procuror european.

Joi, Ministerul Justiției a anunțat, tot pe site, că ministrul Tudorel Toader este în concediu până marți, 26 martie.

Declarația senatorului Șerban Nicolae este singura „explicație” oficială venită dinspre PSD. Off the record, reprezentanți ai PSD spun că „OUG 8 trebuie pusă în acord cu legislația românească. Nu avem prevăzut în lege ca procurorul să fie detașat pe lângă o instanță europeană”.

Opoziția, dar și magistrați din sistem spun că s-ar încerca astfel boicotarea constituirii Parchetului European, la șefia căruia candidează și Laura Codruța Kovesi.

Opoziția, mai exact PNL, contestă și Ordonanța de Urgență 8 în baza căreia a fost declanșată procedura de selecție a candidaților pentru Parchetul european. Liberalii spun că aceasta are elemente de neconstituționalitate, încălcând mai multe prevederi ale Regulamentului din 2017 de înființare a Parchetului European. OUG 8 a fost trimisă de comisia juridică a Senatului la Camera Deputaților, pentru modificări.

Miza PSD – scenarii de lucru

Augustin Zegrean: Șerban Nicolae a dat semnalul de retragere a României din Parchetul European

Fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean crede că declarațiile senatorului Nicolae reprezintă semnalul că se vrea retragerea României din Parchetul European:

• „Domnul Șerban Nicolae de la PSD a spus că ne-am grăbit când am aderat la Parchetul European și că ar fi trebuit să ne mai gândim. Este un semnal că vrem să ne retragem de acolo.

• Discuția este dacă ne putem retrage, pentru că România este încă membru al Uniunii Europene, a semnat Tratatul de aderare și s-a angajat că respectă acest tratat întocmai și cu bună credință. Așa scrie în Constituție, la articolul 11. Noi fiind parte, trebuie să respectăm tratatele și legislația europeană. Este greu să ne imaginăm cum vor face să retragă România din acest tratat , dar nu imposibil. Altfel, nu are sens această poveste cu amânarea. Domnul ministru a amânat și a plecat în concediu, când termenul pentru trimiterea propunerilor este 31 martie. Nu mai are când să se întâmple.

• Probabil că asta se urmărește, să ne retragem din EPPO și în acest fel doamna Kovesi nu va mai ajunge procuror-șef european pentru că o țară ca nu este parte în tratatul european nu își poate trimite membri. Numai țările care aderă își pot trimite procurori. Este o regulă general europeană. Dacă ne-am retras din acest tratat, noi nu mai trimitem procurori acolo, dar asta nu îndeamnă că acest parchet nu va ancheta și fraudele comise în România. Ușor-ușor îi tragem preșul de sub picioare doamnei Kovesi.

• Pentru mine ăsta este semnalul că România vrea să se retragă. Ei vor spune că din orice tratat te poți retrage. Mă întreb dacă mai poți rămâne în Uniunea Europeană dacă vrei să pleci când nu-ți convine și participi numai la datul banilor. Suntem de acord să luăm bani europeni, dar să nu ne întrebe nimeni cum îi folosim, pentru că asta înseamnă Parchetul European. Dar este o iluzie, pentru că oricum ei vor verifica, așa cum face și OLAF. Dacă ai intrat și te retragi când vezi ce vrea să facă acel parchet, înseamnă că ai gânduri necurate”.

Una dintre cerințele pentru candidații la funcția de procuror-șef european este: „Să fie cetățeni ai unuia dintre statele membre ale UE care participă la cooperarea consolidată, în temeiul Regulamentului privind EPPO”.

Procuror: Li se pare absurd să trimită cu mâna lor pe cineva care le pot face dosare și care a ieșit de sub controlul lor. Parchetul European va instrumenta dosare gen Tel Drum

O explicație similară are și un procuror care a vrut să își păstreze anonimatul:

• „Cred că li se pare absurd să trimită cu mâna lor pe cineva care le poate face dosare și care a ieșit de sub controlul Inspecției Judiciare și al Secției speciale, după care eventual să îi judece și o instanță din alt stat, pe fraude cu fonduri europene. Ei au mușcat deja din mărul ăsta, De trei ani luptă cu treaba asta.

• Ar putea să își facă socotelile <>. Procurorii pe care îi trimit în Parchetul european vor fi total independenți, vor face cercetări și vor putea merge inclusiv la alte instanțe din alte țări.

• Parchetul European se va ocupa de dosare gen Tel Drum.

• Miza este să nu mai fie cercetați niciodată, dar să vedem cum o fac, pentru că sunt într-un soi de capcană, riscă proceduri de infringement sau să fie dați în judecată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că nu-și respectă obligatiile pe care și le-au asumat.

• Regulamentul este obligatoriu și prevede că până la 31 martie România este obligată să trimită lista cu cele trei propuneri. Este un regulament la care România este parte și este obligatoriu, nu există cale de întors pe regulament. Regulamentul prevede clar un calendar, iar în momentul în care unul dintre state va da peste cap acest calendar, poate risca și sancțiuni.

• Cei din Europa nu sunt obișnuiți să lucreze la acest mod de cartier, adică dacă te-ai angajat la ceva, ei consideră că trebuie respectat. Nu au prevăzut în Regulamentul de constituire a Parchetului european ce se întâmplă dacă unul dintre state nu trimite propuneri de candidați pentru că ei nu s-au gândit că se poate așa ceva, dar ei nu au avut de-a face cu noi. Acum se vor aștepta la orice și vor face și ei toate diligențele și vor lua măsuri după ce ne vor cunoaște îndeajuns.

• Poate fi și o anulare a interviurilor și a procedurii, nu numai o amânare.

• E clar că nu le-a convenit nici lista de candidați”.

Senator PNL: Cea mai plauzibilă variantă – România să nu desemneze procurori în EPPO

Senatorul PNL Iulia Scântei spune că varianta cea mai plauzibilă este că PSD vrea să blocheze constituirea Colegiului EPPO, adică România să nu desemneze candidați:

„Sunt două variante de lucru – liderii PSD nu au știut conținutul OUG 8, habar nu aveau de conținut și nu au agreat că ministrul și-a pus stabilit o competență exclusivă și îi ocolește. Varianta 2, cea mai plauzibilă, este că vor să blocheze constituirea Colegiului EPPO, adică România să nu desemneze candidați. Sau e posibil să folosească acest lucru în negociere pentru a sabota numirea Laurei Codruța Kovesi la conducerea parchetului european”.

Senatorul Iulia Scântei, care face parte din Comisia juridică, spune că Ordonanța 8, care luni a fost trimisă la Camera Deputaților, are mai multe probleme de neconstituționalitate, iar în cazul în care nu va fi modificată de Parlament, liberalii o vor ataca la Curtea Constituțională. Ea a formulat, de altfel, mai multe amendamente la Ordonanța 8.

Ce contestă liberalii:

• Restrângerea expertizei magistraților candidați. Regulamentul de constituire a Parchetului european prevede că magistrații candidați trebuie să cunoască trei domenii cumulative: sistemul judiciar național, investigații financiare și cooperare internațională în materie penală. În Ordonanța 8 și în criteriile de selecție ministrul Justiției a prevăzut doar condiția de a cunoaște sistemul judiciar național.

• Condițiile de acces la informații clasificate potrivit legii naționale pentru nivel de secrete tip UE. Ministrul Justiției a eliminat această condiție.

• Selecția candidaților pentru funcția de procuror delegat – în OUG ministrul Justiției și-a pus competență exclusivă să facă selecția procurorilor delegați, adică a procurorilor de caz pentru infracțiuni financiare. El va face selecția și va trimite propunerile către Colegiu și procurorul-șef va propune în final numirea, dar el este cel care face selecția – un ministru politic alege procurorii pe dosare.

• Restrângerea competențelor lingvistice ale procurorului – Regulamentul EPPO prevede că magistrații candidați trebuie să cunoască o limbă UE la nivel aprofundat și o altă limbă la nivel satisfăcător. În OUG 8 s-a restrâns doar la engleză și franceză. Poate fi un candidat care știe germană, ori nu îl poți descalifica.

• Comisia de selecție – toate țările europene care au aderat la EPPO au pus procedura sub Consiliul judiciar, ceea ce în România ar fi Consiliul Superior al Magistraturii. În comisie este ministrul Justiției, președintele CSM și doi specialiști neidentificați desemnați de ministrul Justiției. Amendamentul PNL: Din comisia de selecţie prezidată de ministrul justiţiei să facă parte și preşedintele și vicepreședintele CSM şi doi specialişti în domeniul cooperării judiciare internaţionale în materie penală, desemnaţi de către ministrul Justiţiei.

• Desemnarea Ministerului Justiției drept autoritate relevantă în raporturile cu EPPO, ceea ce înseamnă că cei care vor stabili competență materială și teritorială pentru procurorii delegați va fi ministrul Justiției, în loc să fie Secția pentru procurori din CSM.

Ce este EPPO

În aprilie 2017, 16 state membre au convenit să colaboreze mai strâns pentru a combate mai bine frauda împotriva UE. Acestea au convenit să instituie un Parchet European (EPPO), utilizând procedura „cooperării consolidate”. Ulterior, și alte țări au decis să se alăture, iar în prezent sunt 22 de state membre participante.

Odată ce va fi funcțional, Parchetul UE va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care afectează bugetul UE, precum: frauda, corupția, spălarea de bani, frauda transfrontalieră în materie de TVA.

Biroul Parchetului Public European ar urma să îşi înceapă activitatea până la sfârşitul anului 2020.