​​MythBusters. Cum demoleaza oamenii de afaceri mitul ca lupta anti-coruptie frineaza economia: Efectul DNA. Incredibil, dar adevarat. Se pot castiga licitatii cu statul, pe bune / Blocajul institutional este o tema falsa

​DNA baga frica in functionari / Nimeni nu mai semneaza contracte / Licitatiile se blocheaza – ati auzit cu totii in ultima vreme acest discurs. Anii trecuti, el era promovat mai ales de penali si aliatii lor din media. In ultima vreme au aparut si figuri cu credibilitate care propaga in mediul public aceasta mantra. Ce spun insa oamenii de afaceri, cei care ar trebui sa fie afectati de aceste efecte nedorite ale luptei anticoruptie? Sapte reprezentanti ai unor companii sau organizatii antreprenoriale descriu o realitate complet opusa: lupta cu coruptia a deschis piete rezervate pina de curind doar clientilor politici, a stopat hemoragia bugetuui de stat, i-a facut pe functionarii publici mai responsabili.

Dan Danoiu este unul dintre managerii romani care au avut contact direct cu procurorii. Nu din postura de urmarit penal, ci atunci cind a vazut semne ale trucarii unor licitatii si nu a acceptat sa se resemneze. A intocmit singur volume intregi cu documentatie si a apelat la autoritati cind a vazut cum competitia din piata e distorsionata de coruptie sau, pur si simplu, incompetenta.

Rezultatul? „Am constatat foarte multe inadvertente la licitatii si am facut sesizari. Autoritatile contractante au intrat in frica de DNA, de procurori, si a dus la o mai buna colaborare cu companiile. Demersurile noastre pe linga autoritati s-au concretizat, au fost reziliate contracte incorecte sau ilegale”, a declarat pentru HotNews.ro Dan Danoiu, reprezentant pentru Romania al firmei germane Ludwig Pfeiffer, care activeaza pe piata lucrarilor edilitare.

Exista si alte firme din domeniu care resping practicile incorecte si fac plingeri la procurori? „Din pacate, nu multe alte firme au inceput sa aiba un comportament similar, nu au facut plingeri, desi de multe ori intimpina aceleasi probleme ca si ale noastre”, spune omul de afaceri.

Dan Badin

Foto: Hotnews

Ce se intimpla insa la nivel macro? Care e impactul mai larg al DNA si al celorlalte parchete asupra economiei? Dan Badin, tax partner Deloitte, spune ca „lupta anticoruptie si lupta impotriva evaziunii fiscale sunt doua fete ale aceleiasi monede care concura, pe termen mediu si lung, la instaurarea legii si a unui stat de drept. Din punct de vedere al bugetului de stat, diminuarea coruptiei duce la eficientizarea cheltuirii banului public, iar diminuarea evaziunii duce la cresterea incasarilor, ceea ce va avea ca rezultat insanatosirea, sustenabilitatea finantelor publice. Din punct de vedere al economiei private, ambele duc la un mediu concurential corect, la increderea in mediul economic si investitional; de acum inainte cei care faca afaceri corecte nu vor mai fi defavorizati, deci vom asista la o crestere a economiei <>. Pentru cetateanul de rand, inseamana servicii publice mai multe si mai bune calitativ.

Care sint zonele economice in care lupta anticoruptie a diminuat distorsiunile existente? „Contractele cu statul si institutiile publice reprezinta sectorul cel mai afectat de lupta anticoruptie, deoarece contractele cu destinatar antecunoscut si purtatoare de <> probabil ca s-au redus semnificativ. Este important ca noul mod de lucru sa devina norma si sa nu se revina la vechiul mod de lucru la momentul in care lupta anticoruptie va scadea in intensitate; eventualele derapaje in sistemul achizitiilor publice trebuie ca in continuare sa fie prevenite si combatute in mod eficient”, spune Badin.

Sa le plingem de mila victimelor luptei anticoruptie? Cine sint acestia? „Exista si pierzatori in mediul economic datorita luptei anticoruptie si impotriva evaziunii fiscale: beneficiarii contractelor publice aranjate si evazionistii, dar, in mod evident, acest lucru este de dorit, spune Dan Badin, care atrage atentia totusi si efectelor nedorite: „Totusi, pe termen scurt, exista un impact negativ si asupra mediului de afaceri corect. Spre exemplu, atmosfera incordata din media si pe relatia cu autoritatile afecteaza negativ decizia de investire a unui antreprenor, indiferent daca vrea sa isi deschida o noua afacere sau sa o extinda pe cea existenta. Mai mult, in lupta impotriva evaziunii fiscale, de multe ori exista tendinta autoritatilor fiscale de a gasi drumul facil spre contribuabilii bun-platnici, incercand sa ia impozite suplimentare de la acestia, chiar prin fortarea interpretarii legii. Este de sperat ca majoritatea aspectelor negative sa se rezolve intr-un timp scurt, odata ce se trece de varful acestei lupte impotriva ilegalitatilor. Efectele, insa, se pot pastra pe termen lung – cum ar fi, spre exemplu, cazul unui contribuabil care trebuie sa se judece cativa ani pentru a reusi sa obtina in justitie dovada corectitudinii sale in interpretarea legislatiei fiscale”.

Dar exista blocaje reale in administratia publica, in atribuirea contractelor? „Aceste blocaje exista si cred ca, in aceste vremuri in care valorile se reajusteaza, una din cauze este reprezentata de teama functionarului public de consecinte la nivel personal; deocamdata este bulversat si ii trebuie timp sa isi reseteze sistemul de lucru si de valori. O alta cauza a blocajului, dupa parerea mea umila, este si faptul ca lipsa de competente a multor persoane aflate in functii publice iese acum mai usor la iveala – si sper sa nu jignesc oamenii corecti si competenti cu aceasta afirmatie”, spune Badin.

Dragos Stanca

Resetarea valorilor din sistemul public a simtit-o pe pielea lui un alt antreprenor local. „Efectul DNA. Incredibil dar adevarat. Se pot castiga licitatii cu statul, pe bune”, scria recent, pe Twitter, seful companiei de digital ThinkDigital, Dragos Stanca, dupa ce a castigat o licitatie ANCOM pentru o campanie de informare.

Cu cateva luni in urma, cand Mediafax intra in insolventa, ancheta de evaziune fiscala de la grupul lui Adrian Sarbu prindea proportii, iar de la mai multe televiziuni de stiri se faceau auzite probleme financiare, acelasi Stanca scria pe propriul blog despre „insolventa democratiei”, apreciind: „media, ca business, este (tot mai) dependenta de bunavointa statului. Nu e loc de ipocrizie: nu se intampla asta doar din vina „sistemului”, ci si a principalilor actori din media ultimului deceniu (patroni, manageri, executanti – si nu, nu ma exclud complet din „hora”, chiar daca sunt ani buni decand m-am retras in antreprenoriat din top managementul companiilor de presa pentru care am lucrat).”

Ionut Dumitru

Ionut Dumitru, presedintele Consiliului Fiscal si economist sef la Reiffeisen Bank, vede in lupta anticoruptie „efecte pozitive, chiar foarte pozitive pentru economie”. Dumitru enumera eliminarea distorsiunilor din piete si eficientizarea investitiilor publice: „daca ne uitam pe cifre, in ultimii zece ani Romania a avut investitii publice foarte mari, dar ineficiente, si o cauza era coruptia. Or, prin lupta anticoruptie se va mari eficienta, iar ruperea retelelor de coruptie inseamna ca firmele corecte vor avea acces pe piata”.

Ce spune un reprezentant al antreprenorilor tineri, care a si avut acces la actul guvernamental din functia de ministru? Florin Jianu, președintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR) si ministru al IMM-urilor in 2014, enumera succint beneficiile luptei anticoruptie pentru mediul economic:

– un mediu concurential sanatos: in toate domeniile in care statul este contractor vom asista la o eliminare a distorsiunilor si de eliminarea firmelor „de casa”

– un mediu bazat pe performanta

– un mediu economic in care regulile vor prima

Florin Jianu

Foto: HotNews / DP

Jianu vede si dezavantajele cruciadei impotriva coruptilor: „Faptul ca se inchid firme si se pierd locuri de munca nu e in beneficiul societatii, faptul ca uneori nu se mai face distinctia intre victime colaterale si faptuitori, iarasi reprezinta o piedica. Cei in drept trebuie sa judece cu discernamant asupra diverselor metode aplicate pentru ca ele au repercusiuni asupra a mii de familii de angajati.

Blocaje in administratie? Florin Jianu are propria experienta: „in mandatul de ministru, stiind ca fac lucrurile corect, nu am simtit niciun moment o teama de nicio natura. Nu cred ca trebuie sa iti fie teama niciodata daca nu ai nimic de ascuns sau intentii diferite fata de cele pentru care esti investit intr-o functie publica pentru plata careia contribuie fiecare cetatean al acestei tari. Acelasi comportament il au si oamenii din subordine pentru ca semnalul intotdeauna pleaca de la conducatori”.

Radu Merica

Radu Merica, presedintele Camerei de comert Romano – Germane, vede rezultatele palpabile ale luptei anticoruptie: „Un efect imediat al valului de arestari este faptul ca anumiti responsabili de achizitiile publice si-au regandit modul de formulare a procedurilor astfel ca vom putea vorbi candva de o concurenta serioasa si de o atribuire corecta a contractelor publice”. El denunta efectele profund negative ale coruptiei asupra mediului de afaceri: „Coruptia afecteaza profund concurenta, ingradeste capacitatea de dezvoltare a firmelor competitive, dar fara <>, favorizeaza anumite firme care nu exceleaza prin performanta, ci profita de slabiciuni ale institutiilor si ale legislatiei pentru a-si atribui contracte din banii publici sau din banii firmelor de stat. Pentru a avea o economie sanatoasa trebuie ca orice firma sa poata concura neingradit la orice contract public”.

Cit despre blocajele in administratie invocate de cei care cred ca DNA face excese, Radu Merica e categoric: „Daca vreun functionar se plange ca nu poate lua o decizie de teama procurorilor, adica o decizie de <> ar putea fi interpretata de anchetatori ca un posibil prejudiciu, atunci nu exista decat o singura solutie: acel functionar trebuie sa demisioneze pentru ca nu face fata pozitiei ocupate. Acest blocaj institutional este o tema falsa, chiar si in conditiile in care in Romania avem o abundenta de legi, ordonante, ordine de ministru care reglementeaza activitatea ordonatorilor de credite. Experienta mea de un an in managementul unei firme de stat (Compania Aeroporturi Bucuresti – n.red.) mi-a demonstrat ca poti conduce o societate, iti poti asuma decizii fara teama ca vei fi anchetat pentru coruptie. Importanta este o buna comunicare si cat mai multa transparenta in orice decizie administrativa, achizitie publica, atribuire a unui contract etc”.

Bogdan Enoiu

Foto: HotNews.ro

Cum se vede lupta anticoruptie din zona companiilor de publicitate? A devenit un brand de tara lupta cu infractionalitatea gulerelor albe? Directorul general al grupului de comunicare McCann WorldGroup Romania, Bogdan Enoiu, spune intr-un interviu pe care HotNews.ro il va publica in curand ca ofensiva anticoruptie „este un lucru necesar. Mai bine tarziu, decat niciodata – era bine sa se intample mai de demult, ca nu s-ar fi ajuns la ceea ce se intampla acum”. Potrivit lui Enoiu, rolul acestei campanii este „in primul rand sa opreasca hemoragia bugetului de stat. Cu cat mai multi bani folositi cu chibzuinta acolo – salarii mai mari pentru profesori, doctori, pentru ca acestea sunt cele mai importante in tara asta – cu atat este ajutata toata lumea, implicit si mediul de afaceri. Pentru ca oamenii vor avea mai multi bani de cheltuit pentru consum. Totul se leaga. Si totul trebuie sa inceapa cu oprirea hemoragiei bugetului de stat, fiecare ban de acolo sa fie folosit cu mare, mare chibzuinta, sa nu fie furat”.

Potrivit lui Enoiu, „e normal” ca se vorbeste deja despre lupta anticoruptie ca un brand pentru Romania, dar „trebuie sa evitam extremele, pentru ca nu suntem credibili. Cand ai ani de zile cand nu faci nimic si intr-un an ghilotinezi tot – si nu te cheama Robespierre… (…) Masurile anticoruptie atat de necesare sunt foarte vizibile, chiar si in media internationala, ca si ei s-au intrebat <> Zi de zi mai avem pe cate unul sau doi. Inseamna ca nenorocirea a ajuns la un asemenea nivel incat e necesar sa avem cate 1-2-3 pe zi. Nu e in regula, de ce ai ajuns in stadiul asta? – acesta e semnalul care ramane. Pentru ca o cruciada anticoruptie clar descurajeaza coruptia, dar daca faceai mai demult lucrul asta poate salvai mai multi bani de la buget”.