În hărmălaia lumii comuniste. Cronică de carte: Concert la sfârșit de iarnă, de Ismail Kadare

Scris între anii 1978-1981 la Tirana, publicat de abia în 1988, adică la 3 ani de la moartea liderului comunist albanez Enver Hodja, cu o acțiune ce se petrece între anii 1972-1976, alternativ la Tirana și Beijing, Concert la sfârșit de iarnă este considerat de marea majoritate a criticii literare cel mai bun roman al lui Ismail Kadare. Apariția lui în 2024 la editura Humanitas Fiction, în traducerea lui Marius Dobrescu, reprezintă, după părerea mea, un eveniment în sine.

Cartea, voluminoasă, masivă, de aproape 450 de pagini în versiunea românească, înmagazinând experiența traiului cotidian într-o Albanie izolată și geografic, și economic, și politic, repudiată la ordinele Moscovei de cvasi-totalitatea lumii comuniste, dependentă din toate punctele de vedere de Marea Chină a lui Mao ca și pe aceea unei călătorii pe care Kadare a făcut-o la Beijing și la Shanghai în 1967, adică în plină revoluție culturală, are o importanță capitală. Kadare nu doar că ne propune o incursiune/reamintire în bizareriile și mai ales ororile de toate felurile ale lagărului comunist, în zonele cele mai radicale și mai “exotice” ale acestuia, în suspiciunile și fricile ei de toate felurile, ci pune, la modul indirect, firește, sub semnul întrebării justețea diferenței relativ curente dintre culturile declarate majore și cele pe nedrept socotite a fi minore.

Se pare chiar că, apucîndu-se să scrie Concert la sfârșit de iarnă, Kadare a dorit să ne ofere un roman care, prin amplitudinea investigației într-o lume interzisă și prin valoare estetică, să infirme sus-menționata diferență.

Numite ca atare numai în ultimele pagini ale romanului care până atunci preferă să vorbească doar despre anii 70, 1972 și 1976 înseamnă borne majore pentru istoria comunismului din China. Și nu doar de acolo.

Între 21 și 28 februarie 1972, președintele din acea vreme al Statelor Unite, Richard Nixon, a făcut o vizită istorică în China. Vizită anunțată încă din ziua de 15 iulie 1971. Anunțul a provocat vii emoții nu doar la Moscova, ai cărei lideri și ideologi priveau cu mare îngrijorare o eventuală detensionare a relațiilor americano-chineze. Ci și în Albania comunistă. Regimul tiranic al lui Enver Hodja se temea de ceea ce ar putea aduce cu și pentru sine o reorientare a strategiei chineze. În memoria nu doar a lui Enver Hodja, ci și a multor albanezi obișnuiți era încă viu momentul ruperii relațiilor privilegiate dintre Tirana și Moscova. Cu infinitele lui consecințe. Nu doar politice, ci și economice.

Albanezii se temeau de faptul că istoria se va repeta și că, odată cu vizita lui Nixon la Beijing, China și-ar putea limita drastic masivul ajutor economic acordat Albaniei.

De aici, de la știrea dată de agențiile de presă în vara anului 1971 și de la o scrisoare trimisă lui Mao de Enver Hodja pornește povestea cu mii de fire istorisită de Ismail Kadare în Concert de sfârșit de iarnă. Scrisoarea a provocat furia lui Mao și a avut consecințele majore anticipate. Și ele descrise cu lux de amănunte de Ismail Kadare. Prognozata răcire a relațiilor chino-albaneze, răcire intervenită după acest gen de lezmajestate, va deveni realitate. China nu va mai trimite nimic în Albania, va pune capăt ajutorului economic și tehnologic, își va retrage oamenii de pe platformele industriale și șantierele albaneze. Le va cere studenților albanezi să părăsească China.

Tragedia trăită de insignifiantul traducător de limba chineză,Ekrem Fortuzi, reciclat din traducător din rusă, unul dintre personajele secundare ale romanului, va fi doar primul indiciu al unor dezastre ulterioare. Ale căror costuri au fost suportate de albanezii obișnuiți. În ultimele pagini ale romanului, Kadare surprinde indiferența cu care Hodja primește vestea că, într-o operațiune de salvare de la îngheț a unui furnal cu valoarea strategică, s-au înregistrat morți și răniți.

La 13 septembrie 1971 va muri în condiții cel puțin suspecte vicepremierul chinez Lin Biao. Mai toată lumea a fost convinsă că a fost vorba despre o crimă ordonată de Mao. Evenimentul este întors în Concert la sfârșit de iarnă pe toate fețele. Este comparată cu asasinarea lui Macbeth. Sinopsisul pentru o nouă interpretare a dramei mi se pare a fi un punct forte al romanului.

La 8 ianuarie 1976 s-a dus la cele veșnice Zhou Enlai. Premierul Republicii Populare Chineze Cel cu care unul dintre miniștrii albanezi, și nu unul oarecare, ci chiar ministrul Apărării, va avea o nefericită discuție de pe urma căreia îi va veni ideea ca un număr de tanchiști să supună unui asediu un sediu de partid. Discuția aceasta reformula esența relației dintre Partid și instituțiile de forță. Executarea ordinului va fi refuzată de tanchiști. Printre care și Arian, fratele Silvei. Și al defunctei Ana. Cumnatul lui Giergji Dibra. Acesta, angajat al Ministerului de Externe. Cel ce a dus sus-menționata scrisoare la Beijing. Povestea familiei Silvei și a apropiaților acesteia, printre care scriitorul Bermema,Simon Dersha, Viktor Hila (istorioara tragediei prin care trece acesta după ce l-a călcat din greșeală pe picior pe un chinez este absolut suprarealistă, adică relevantă pentru suprarealismul lumii comuniste), a mătușii Hasije, femeia cu mintea tulburată și a cuvintelor sale cumva profetice, reprezintă miezul romanului. Arian va fi suspendat, arestat la ordinul ministrului. La fel ca și ceilalți tanchiști. Vor urma intervenția lui Enver Hodja, răsturnarea de situație, demiterea și arestarea ministrului și circul autocriticilor.

La 9 septembrie 1976 va interveni moartea lui Mao Zedong. Urmată de neașteptata arestare a văduvei acestuia, Jian Quing. Fapte însemnând începutul schimbărilor din China. Vestea iminenței morții marelui lider este primită în timpul unui concert de mare anvergură. La care lua parte toată nomenklatura chineză. Silită astfel să părăsească lojile în mare grabă. Spre a veghea ultimele clipe ale lui Mao. Ismail Kadare ne introduce și în atmosfera luptei pentru putere din China. Apare la un moment dat Hua Guofeng, este pomenit numele lui Deng Xiaonping. _Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

În hărmălaia lumii comuniste. Cronică de carte: Concert la sfârșit de iarnă, de Ismail Kadare

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”