Nedumeriri crestine despre ora de religie

Nu sunt împotriva existenţei orei de religie în şcoală. Dimpotrivă. Mie mi-a fost predată de un om bun şi deschis şi, în gimnaziu fiind, abia aşteptam să vină. Dacă şi la fizică aş fi avut un profesor atât de inteligent, acum nu mi-aş fi amintit viaţa lui Toma d’Aquino, ci legea lui Kirchhoff. Dar mă nedumireşte foarte asaltul mediatic al Bisericii Ortodoxe Române.

Mă nedumireşte pentru că Patriarhia nu a simţit nevoia să orchestreze campanii mediatice de o amploare similară împotrivă copiatului la bacalaureat. Nu a filmat vedete care să-i mustre pe medicii care condiţionează actul medical. Şi nici clipuri virale cu preoţi cunoscuţi care să explice de ce mizeriile gen Badea sunt nocive pentru sufletul privitorului.

Toate – subiecte morale de competenţa Bisericii.

Mă nedumireşte faptul că BOR pare a se urni cu spor în special atunci când interesele instituţionale îi sunt puse în pericol. Că este discretă cu privire la scăderile morale evidente şi larg răspândite din clasa politică, dar strigă în gura mare atunci când influenţa îi este doar puţin ameninţată. Că sugerează, în multe dintre aceste videoclipuri, că toleranţa şi adevărul pot fi învăţate doar în timpul unei ore de religie.

Dar asta nu e adevărat. Căci nu există dovadă mai limpede a existenţei unui Creator decât felul minunat în care este construit corpul uman. Şi nicăieri nu înveţi mai multe şi mai clare despre asta decât la ora de biologie. Şi unde te poţi uimi mai abitir despre ordinea existentă în univers decât în timpul orelor de fizică? Iar despre frumos… îngerii lui Rafael, şi Buna-Vestire a lui Da Vinci, şi Chemarea lui Matei a lui Caravaggio. Oh, ce miezoasă ar fi ora de desen în care profesorul ar povesti despre picturile astea.

Părintele Petrică, cel cu care am făcut eu ora de religie, ne-a povestit şi despre sfinţi, dar şi despre neuroni. Şi despre îngeri, dar şi cum unii dintre ei au căzut. Şi despre poruncile Bisericii, dar şi despre greşelile ei. Dar un părinte Petrică şi alţii ca el nu apar în videoclipurile folosite de BOR pentru a promova ora de religie.

Apar însă felurite vedete care vorbesc despre adevăr, despre toleranţă sau despre poporul român. De ce BOR i-a ales pe ei, nu pe alţii? Pentru că sunt mai toleranţi decât noi? Sau mai români sau mai apropiaţi de adevăr? Nu.

Au fost aleşi doar pentru că sunt mai celebri. Celebritatea folosită drept criteriu prim pentru a-i selecta pe cei care să vorbească despre adevăr şi toleranţă? Asta mă nedumireşte. Să vinzi ora de religie la televizor folosind metodele prin care promovezi un şampon sau impui un nou salam pe piaţă? Asta mă nedumireşte.

Nu sunt împotriva existenţei orei de religie în şcoală. Dar nici împotriva părinţilor care aleg să-şi retragă copilul de la această oră. Le înţeleg ezitările, nedumerirea. Pentru că le simt şi eu. Dar sunt liniştit. O mamă ştie atunci când copilului îi este predată religia de către un părinte Petrică. Şi atunci nu are nevoie de niciun Patriarh şi de niciun Puric care să-i spună dacă să-l trimită sau nu la acea oră.

Dar dacă nu are norocul ăsta, atunci o oră ascultând un cânt bizantin sau un cor gregorian e un timp folosit mult mai înţelept. Mai ales dacă cei doi, mamă şi copil, ascultă acel cânt împreună.

PS. Da’ nenea ăsta din imagine, connect-R, nu e cel care cânta „mai dă-te-n dragostea mea”? Că dacă el e, sunt şi mai nedumerit 🙂