Newsweek: Noile tari membre ale UE nu mai au chef de reforme

In timpul procesului de aderare la UE, tarile candidate sunt dispuse sa indeplineasca aproape toate conditiile necesare pentru a deveni membre cu drepturi depline, dar dupa aderare scade determinarea lor fata de continuarea reformelor – se arata intr-o analiza realizata de revista americana Newsweek si citata de Rador.

Cele 12 noi tari membre ale UE admise in 2004 si 2007 au depus serioase eforturi pentru a satisface cerintele impuse de Uniunea Europeana. Indeplinirea criteriilor de aderare nu inseamna numai preluarea legislatiei comunitare.

Reformele au incetinit

Pe langa obligatia de a respecta drepturile minoritatilor, respectarea principiilor statului de drept si instaurarea unei economii de piata functionale, din aceste cerinte mai fac parte reducerea cheltuielilor bugetare, desfiintarea ramurilor industriale de stat neprofitabile si restrangerea sistemului de bunastare mostenit din epoca socialista.

Care este insa situatia dupa aderare? Conform celor constatate, tarile care au aderat recent la UE, in majortitatea lor tari din centrul si estul Europei, se pare ca dau semne de oboseala si s-a diminuat dorinta lor de a continua reformele nepopulare. In Cehia si Polonia cetatenii au amendat coalitiile aflate la guvernare, care au dus la bun sfarsit reforme dureroase, si le-au indepartat de la putere.

Polonia si Slovacia – pasi mari inapoi

Unele dintre tari si-au pierdut in asa masura elanul, incat performatele lor in anumite domenii au cunoscut un recul. De exemplu, in Polonia, guvernul demis anul trecut a pus in pericol independanta bancii centrale a acestei tari. In Slovacia, din actuala coalitie aflata la guvernare fac parte si nationalisti inraiti, cunoscuti pentru iesirile lor impotriva minoritatii maghiare.

In luna ianuarie, la Bratislava a fost elaborata o propunere legislativa potrivit careia ar urma sa fie trase la raspundere mediile de informare care manifesta o atitudine considerata ostila la adresa societatii. In raportul sau de anul trecut, Freedom House constata ca in opt din cele zece tari central- si est-europene care au aderat la UE in ultimul val nu au fost facute nici un fel de progrese. In afara de cresterea economica atinsa de unele din aceste state, exista tari care chiar se feresc de rezolvarea unor probleme economice.

In afara de Slovenia, nici una din aceste tari nu a reusit sa satisfaca toate critertiile necesare aderarii la zona euro. Ungaria a fost avertizata in repetate randuri de autoritatile de la Bruxelles sa reduca numarul salariatilor din sectorul bugetar, numar care reprezinta jumatate din totalul fortei de munca active.

Romania si Bugaria, criticate dur

In raportul dat publicitatii anul trecut de Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare se constata ca din cauza lipsei consensului politic in tarile din centrul si estul Europei au ajuns la putere guverne slabe, care nu sunt dispuse la reforme impopulare. Dorinta cea mai slaba de a continua reformele o manifesta Romania si Bugaria.

In luna februarie Comisia Europeana a criticat aspru guvernele de la Bucuresti si Sofia pentru faptul ca nu adopta masuri ferme impotriva coruptiei si a crimei organizate si pentru ca nu duc la bun sfarsit reforma in justitie. Dintre toate tarile membre ale UE, in Bulgaria este cel mai mare numarul omorurilor care au legatura cu criminalitatea organizata, iar Romania a fost situata de Transparency International pe locul 69, alaturi de Columbia si Ghana, in ceea ce priveste raspandirea coruptiei.

Euroscepticism alimentat de slabele performante

Potrivit sondajelor de opinie efectuate in randul locuitorilor UE, performantele slabe ale noilor tari membre induc o prudenta in ceea ce priveste extinderea si pe mai departe a Uniunii Europene. Dupa acceptarea de noi membri, Uniunea Europeana abia daca mai are influenta asupra performantelor unei tari membre. In afara de „borcanul cu miere” al statutului de tara membra cu drepturi depline, UE are putine mijloace la indemana pentru a convinge tarile membre sa adopte unele masuri pentru cresterea performantelor.

Totusi, in cazul Romaniei si Bulgariei exista clauze de salvgardare care permit impunerea unor sanctiuni, dar si asa, in cel mai rau caz, se poate intampla doar ca unele tari membre ale UE sa nu recunoasca hotararile judecatoresti emise in Romania si Bulgaria, indepartand eventualii investitori care privesc spre cele doua tari.

Desigur, exista situatii in care criticile autoritatilor de la Bruxelles au avut greutate. De exemplu, in Polonia, aceste critici au condus anul trecut la caderea guvernului Kaczynski, iar in Bulgaria partidele de opozitie au fluturat in Parlament raportul Comisiei Europene ca si cum ar incerca sa oblige Guvernul de la Sofia sa adopte masuri mai ferme impotriva coruptiei.

Opozitia din Bulgaria a obtinut deocamdata putine rezultate si chiar daca aderarea la UE nu va insemna in totalitate o guvernare corecta si aplicarea unor politici economice responsabile, cazul Bulgariei va reprezenta ce putin o baza de referinta pentru celelelte noi tari membre.