Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare, spune un director adjunct din BNR. Avertismentul acestuia cu privire la banii din PNRR

Cel mai important risc sistemic pe care noi Banca Națională îl consideră „sever” se referă la incertitudinea la nivel global, pe fondul multiplelor evenimente geopolitice precum războiul din Ucraina dar și reconfigurările politice la nivel global. „Tendința de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă și, mai recent, tarifele comerciale anunțate de administrația americană au un impact economic direct. Incertitudinea produce efecte economice pentru că afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor și al firmelor”, a explicat directorul adjunct al Direcției de stabilitate din Banca Centrală, Matei Kubinschi.

Acesta a fost speaker la evenimentul „Anul Financiar 2025” organizat de FinMedia, unde a prezentat doi indicatori- indicele de incertitudine a politicilor economice și indicele global al incertitudinii, ambii aflați la cele mai înalte cote.

„Ne uităm la doi indicatori bazați pe analiza științifică care măsoară nivelul și dinamica incertitudinii. Sunt analizate principalele surse de știri din lume, zilnic. Practic, sunt agregate anumite cuvinte cheie pentru a evalua nivelul de risc. Dacă vă uitați la grafic, avem doi indicatori legați de incertitudinea politicilor economice și comerciale și vedem că aceștia sunt la finalul lui februarie, la niveluri record. Incertitudinea politicilor comerciale nu a fost niciodată în istorie atât de mare cum este acum, iar indicele se calculează din 1960 încoace”, a spus adjunctul Direcției de stabilitate din BNR.

Incertitudinea produce volatilitate în piețele financiare și poate să amâne sau să determine renunțarea la unele investiții din partea companiilor, putând schimba chiar și comportamentul oamenilor, explică Kubinschi.

Tendința de înrăutățire pe care am observat-o în 2024 cu privire la deficitele gemene (cel bugetar și de contu curent-n.red) poate doar să contribuie la prelungirea procesului de consolidare fiscală, consideră el.

Bancherul central a atras atenția că România, din campioana atragerii de fonduri europene, a ajuns cu PNRR întrun stadiu avansat de întârziere. „În ceea ce privește îndeplinirea țintelor și jaloanelor, suntem undeva la 14%, în timp ce media UE e de 29%. Iar din perspectiva sumelor atrase, ne plasăm undeva sub 30%, când sunt multe state care au depășit deja 60-65%, cum ar fi Franța sau Germania”, explică Kubinschi.

Mai sunt cam 19 miliarde de euro pe care le putem atrage, atrage atenția bancherul central, în condițiile în care anul acesta necesarul de finanțare al statului român este unul considerabil. „Este esențial să se accelereze ritmul de îndeplinire al jaloanelor și țintelor, și să fie prioritizate proiectele cu cea mai mare șansă de le finaliza în perioada PNRR-ului, adică până la jumătatea anului 2026”, avertizează adjunctul Stabilității din Banca Națională.

El a mai abordat și problema altor două riscuri care nu sunt în categoria „severe”: riscul de credit și cel la adresa securității cibernetice, unde, „din fericire, nu am avut niciun incident major până acum”.

Nu în ultimul rând, Kubinschi s-a referit la evoluția prețurilor imobiliare din România. „Vedem și noi că prețurile au continuat să crească în România cu ritmuri superioare Uniunii Europene și a zonei euro, dar ele sunt încă sub valorile înregistrate de alte țări din regiune. Ba chiar dacă folosim prețul real, adică la care ajustăm cu rata inflației, vedem că această creștere în România se află sub nivelul de 6% pe care îl consideră Comisia Europeană ca prag de semnal pentru a identifica un risc”, spune bancherul central.

În opinia lui, dinamica mai alertă a prețurilor imobiliarelor din România poate fi explicată principal de faptul că înregistrăm o scădere a ofertei și o creștere a costurilor de construcții. „Vedem o scădere graduală a ofertei în ultimul timp și considerăm că această tendință va continua. Cu toate acestea, dacă ne uităm la accesibilitatea locuințelor în România, stăm pe un loc destul de bun comparativ cu vecinii noștri. De exemplu, în Cehia debitorii au nevoie de aproximativ 13 salarii medii brute ca să achiziționeze o casă. Sunt pe primul loc în ceea ce privește inaccesibil accesibilitatea, să zicem. Iar România se află spre sfârșitul clasamentului, deci un factor pozitiv în acest caz. Avem nevoie doar de șase salarii medii brute pentru achiziția unei case”, a mai explicat Matei Kubinschi.