Niciun imobil cu bulina rosie din Bucuresti, din cele prevazute in programul pe 2015, nu a fost consolidat. PLUS Un studiu de caz

Sute de cladiri din Bucuresti sunt in pericol sa se prabuseasca in cazul unui cutremur ceva mai puternic. Sunt acele cladiri cu „bulina rosie, multe cu apartamente in care locuiesc familii intregi, si care de la an la an se degradeaza tot mai mult. Pentru autoritati este o problema care nu prezinta prea mare interes, dovada fiind faptul ca nicio cladire cu bulina rosie din cele cuprinse in”programul pe 2015” al Ministerului Dezvoltarii nu a fost consolidata. La nivel national, doar la un singur imobil au fost finalizate lucrarile de consolidare in 2015. De-a lungul timpului, autoritatile au tot dat vina pe proprietari, ca refuza sa se implice, ca blocheaza lucrarile etc. In realitate, situatia este putin diferita: sunt proprietari care vor, dar autoritatile ii tot amana.Vezi un studiu de caz.

Catalina Dumitrescu, presedintele unei asociatii de proprietari ai unui imobil de locuinte cu probleme: „Acesti functionari nu isi constientizeaza importanta muncii lor. In mainile lor stau vieti umane”

In Bucuresti exista in acest moment 356 de cladiri incadrate in clasa I cu risc seismic, adica cele cu „bulina rosie”, din care 179 prezinta pericol public. Alte 307 sunt incadrate in clasa II cu risc seismic, iar 1591 sunt incadrate in categorii de urgenta, insa nu si intr-o clasa de risc seismic corespunzatoare. In ultimii 10 ani, au fost consolidate doar 42 de cladiri din clasa I de risc seismic. „19 au fost consolidate in programul de consolidari a Primariei Capitalei si restul direct de catre proprietari”, spun reprezentantii municipalitatii. Vezi aici detalii.

La nivel teoretic, autoritatile (Ministerul Dezvoltarii si primariile) par implicate, aproband in fiecare an cate un program de actiuni si alocand fonduri. Practic, nu se mai misca mai nimic. Fiecare dintre aceste autoritati are obligatii privind reducerea riscului seismic. Ministerul Dezvoltarii se ocupa cu avizarea din punct de vedere tehnic, cu elaborarea programelor anuale de actiuni si cu alocarea de fonduri de la buget catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile judetene pentru lucrarile de consolidare. Autoritatile locale se ocupa de lucrarile de consolidare si de relatia cu proprietarii.

La nivel national, doar o cladire de locuinte consolidata in 2015

In fiecare an, Guvernul aproba cate un program de actiuni privind reducerea riscului seismic la constructiile multietajate incadrate in clasa I de risc seismic, program gestionat de Ministerul Dezvoltarii. Programul cuprinde cate o lista cu imobilele catre trebuie consolidate. Insa, nu este respectat si asa mai multe imobile ar putea sa se regaseasca an de an pe lista, fara sa fi inceput lucrarile necesare de consolidare. Practic, problemele sunt rostogolite de la un an la altul.

Pentru 2015, programul de actiuni aprobat de Guvern prin HG 227/2015 prevedea executia lucrarilor de consolidare la 25 de cladiri de locuit multietajate (962 de apartamente) la nivel national, din care 20 de cladiri (693 de apartamente) din Bucuresti. Printre cele din Capitala se regasesc si 6 imobile din cele 8 trecute in programul pe 2014, dar si din 2013. Practic, nici in trei ani nu au putut fi rezolvate problemele acestor imobile, chiar daca au fost incluse in program. Anul trecut, rezultatul programului a fost aproape de zero. Doar la o cladire, una din orasul Harsova, judetul Constanta, au fost finalizate lucrarile de consolidare, potrivit informatiilor transmise de Ministerul Dezvoltarii la solicitarea HotNews.ro. In cele mai multe cazuri nici macar nu au fost atribuite contractele de executie lucrari. Din cele 20 de cladiri din Bucuresti prevazute in programul pe 2015, doar 6 cladiri au contracte de executie lucrari in derulare, iar pentru 14 cladiri nici nu au fost atribuite contractele de executie lucrari. „Mentionam ca, pana la data prezentei, din cele 25 de cladiri de consolidat in sarcina Primariei Municipiului Bucuresti si a primariilor municipiilor si oraselor, pentru care s-a asigurat finantarea din transferuri de la bugetul de stat, au fost finalizate lucrarile de consolidare la o cladire de locuit multietajata situata in judetul Constanta, oras Harsova, str. Plantelor nr. 33„, precizeaza Ministerul Dezvoltarii. Aceasta cladire s-a regasit si pe lista din 2014.

Tot programul pe 2015 prevedea proiectarea lucrarilor de interventie la 42 cladiri de locuit multietajate, din care 28 in Bucuresti. Aici situatia este neclara. Ministerul Dezvoltarii oferind un raspuns ambiguu: „Mentionam ca, pana la data prezentei, pentru cele 42 de cladiri la care s-a asigurat finantarea din transferuri de la bugetul de stat, actiunea privind proiectarea lucrarilor de consolidare este in curs de derulare„. Din acest raspuns se poate intelege ca nu a fost finalizata proiectarea pentru niciuna din cele 42 de cladiri.

Prin Legea bugetului de stat a fost alocata Ministerului Dezvoltarii pentru finantarea programului pe 2015 suma de 5 milioane de lei. In aprilie 2015 cand a fost aprobat programul de catre Guvern, Primaria Capitalei a anuntat ca vrea sa aloce circa 12 milioane lei pentru consolidari. Nu este clar daca au fost alocate sumele si daca da, cum au fost utilizate fondurile, in conditiile in care doar o singura cladire de locuit din toata tara a fost consolidata. La aceste intrebari, Ministerul Dezvoltarii nu ofera detalii. „Date si informatii suplimentare referitoare la stadiul elaborarii proiectarii si a executiei lucrarilor de consolidare la cladirile de locuit nominalizate in programul anual de actiuni, precum si motivele punctuale pentru care nu este inceputa/finalizata proiectarea, respectiv executia lucrarilor de consolidare se pot obtine de la primariile municipiilor si oraselor, respectiv de la Primaria Municipiului Bucuresti care, potrivit prevederilor legale in vigoare, gestioneza actiunile privind elaborarea proiectarii, respectiv contractarea, executia si receptia lucrarilor de consolidare„, a raspuns Ministerul Dezvoltarii.

In schimb, Primaria Capitalei sustine ca au fost finantate doar proiectele finalizate si lucrarile de interventie executate. Insa nu a fost finalizat niciun proiect.

Studiu de caz: Cum se lupta proprietarii pentru consolidarea unui bloc care e in pericol de prabusire

HotNews.ro a fost sesizat asupra unui caz in care o asociatia de proprietari ai unui imobil din Bucuresti se lupta de multi ani cu autoritatile in vederea demararii lucrarilor de consolidare. Proprietarii se tem ca, in orice moment, cladirea in care se afla, bloc cu 21 de apartamente, se poate prabusi. Este un bloc construit in 1948, situat in sectorul 1, langa Cismigiu, pe strada Sipotul Fantanilor, si care a fost expertizat inca din 1993. De mai mult de 10 ani, proprietarii au facut toate demersurile necesare pentru ca imobilul sa fie consolidat. Au clarificat toate problemele de natura juridica, au obtinut acordul tuturor proprietarilor si au depus toate documentele solicitate, a fost intocmit dosarul etc. Dupa ce au fost rezolvate toate acestea, a urmat un sir lung de corespondenta intre asociatia de proprietari, Primaria Capitalei si Ministerul Dezvoltarii. „Din declaratiile de presa reiese ca proprietarii nu vor si nu indeplinesc procedura, prin care imobilul sa poata fi consolidat. Lucru complet neadevarat! Noi am facut demersuri multiple, prin care am solicitat Primariei Municipiului Bucuresti si Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, demersuri prin care am solicitat sa fie urgentata procedura de consolidare a condominiului in care locuim. Permanent am primit raspuns ca aceste proceduri sunt in curs de rezolvare. De 23 de ani solicitam anual prin mai multe adrese, sa ne fie consolidat imobilul. De 23 de ani primim acelasi raspuns: se afla in curs de derulare. Una dintre doamnele insarcinate cu intocmirea dosarului nostru de consolidare ne-a spus ca nu este treaba ei sa grabeasca indeplinirea acestor formalitati birocratice si ca, daca nu ne convine, sa ne mutam. Acesti functionari nu isi constientizeaza importanta muncii lor. In mainile lor stau vieti umane„, a declarat pentru HotNews.ro Catalina Dumitrescu, presedintele asociatiei de proprietari ai imobilului in cauza.

Intr-adevar, in mai multe randuri, autoritatile au afirmat ca proprietarii sunt cei care blocheaza consolidarile. „Nenorocirea este ca marea majoritate a proprietarilor care locuiesc in blocurile incadrate in clasa I de risc seismic, desi pot beneficia de sprijin si facilitati pentru punerea in siguranta a cladirilor respective, in conditiile precizate de legislatia in domeniu, refuza acest lucru si, in mod cert, nu duc aceasta obligatie la capat nici prin mijloace proprii„, spunea in aprilie 2015 Sorin Oprescu, pe atunci inca primar al Capitalei.

Culmea este ca printre proprietarii apartamentelor din acel bloc este chiar Primaria Capitalei, insa aceasta nu ar fi sprijinit demersurile asociatiei in vederea consolidarii. In 2013, asociatia de proprietari a primit raspuns din partea Primariei Municipiului Bucuresti ca imobilul a fost inclus in „Programul de actiuni pentru anul 2013 privind proiectarea si executia lucrarilor de interventie pentru reducerea riscului seismic, care a fost aprobat prin Hotararea Guvernului nr.171/10.04.2013”. Ulterior, proprietarii au constatat ca imobilul nu se afla pe nicio lista. Abia in in 2015 a fost inclus in program in vederea realizarii proiectului de consolidare. De-a lungul anului, in ciuda insistentelor, Asociatia de Proprietari nu a primit niciun raspuns legat de stadiul proiectului.

Cum explica Primaria Capitalei aceasta situatie? La solicitarea HotNews.ro, Primaria Capitalei spune ca nu au fost demarate lucrarile de consolidare deoarece abia in luna mai 2015, Primaria Municipiului Bucuresti a semnat conventia civila cu reprezentantul proprietarilor, conventie care sta la baza declansarii procedurii de achizitie publica pentru proiectare si executie. „Tot in mai 2015 proprietarii si-au desemnat un reprezentant (imputernicit) care sa faca parte din comisia de licitatie. Pana in luna mai 2015 au fost pregatite toate documentele necesare in vederea demararii procedurilor„, mai arata Primaria Capitalei. Acesta sustine ca procedura pentru achizitia publica va fi demarata in 2016. „Dupa aprobarea Bugetului Primariei Municipiului Bucuresti pe anul 2016 si dupa elaborarea de catre Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice a Programului de actiuni pentru anul 2016 privind proiectarea si executia lucrarilor de interventie pentru reducerea riscului seismic, se va proceda la demararea procedurii de achizitie publica privind atribuirea contractului de proiectare a lucrarilor de interventie pentru imobilul in cauza, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.34/2006 privind achizitiile publice, cu modificarile si completarile ulterioare„, se arata in raspunsul Primariei Capitalei catre HotNews.ro.

Ce se intampla cu cladirile la care trebuiau facute consolidari in 2015

Ministerul Dezvoltarii si Primaria Capitalei sustin ca toate cladirile din programul pe 2015 vor fi trecute in programul pe 2016. „In cazul cladirilor de locuit cuprinse in Programul de actiuni pe anul 2015, pentru care nu a fost finalizata, in anul 2015, proiectarea si executia lucrarilor de consolidare, acestea vor fi renominalizate, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, in Programul de actiuni pe anul 2016„, precizeaza Ministerul Dezvoltarii. „Toate cladirile din programul pe 2015 au fost mentinute si in programul pe 2016. Pe masura completarii documentelor, de catre proprietari, si semnarii conventiilor civile vor putea fi declansate procedurile de achizitie publica pentru contractarea proiectarii si executiei lucrarilor de consolidare„, spune si Primaria Capitalei. Mai mult, reprezentantii primariei dau asigurari ca „se vor aloca mai multe fonduri pentru finantarea actiunilor pentru anul in curs”.

Contributia proprietarilor: trebuie sa returneze alocatiile bugetare in termen de 25 ani

Potrivit Ordonantei Guvernului 20/1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente, exista o serie de facilitati financiare pentru proprietarii de locuinte persoane fizice. „Cheltuielile privind executia lucrarilor de consolidare a cladirilor de locuit, expertizate tehnic si incadrate in clasa I de risc seismic, cu pericol public, cuprinse in programe anuale, asigurate din alocatii bugetare, se recupereaza de la proprietarii, persoane fizice ai locuintelor, in max 25 de ani, rata fixa, fara dobanda iar in situatia in care veniturile medii nete pe membru de familie se situeaza sub salariul mediu net pe economie, proprietarii sunt scutiti de plata ratelor, pe toata perioada cat realizeaza aceste venituri„, precizeaza Primaria Capitalei. Mai exact, Guvernul si Primaria platesc, urmand ca banii sa fie recuperati de autoritati in 25 de ani, de la terminarea lucrarilor. De asemenea, proprietarii sunt scutiti de taxa pentru emiterea autorizatiei de construire pentru lucrari de consolidare. Cheltuielile privind expertizarea tehnica si proiectarea lucrarilor de consolidare nu se recupereaza de la proprietarii, persoane fizice.

Pe aceeasi tema, vezi si:

Niciun imobil cu bulina rosie din Bucuresti, din cele prevazute in programul pe 2015, nu a fost consolidat. PLUS Un studiu de caz

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală