Nicu Ștefănuță, vicepreședinte PE, nu crede în intrarea în Schengen în 2024. „Momentul este în următorul an”
Vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă susţine că dezbaterea privind aderarea României la Schengen s-a inflamat artificial, electoral, şi că nu sunt „paşi clari” care să arate că va exista o decizie favorabilă în acest an, informează Agerpres.
„Eu cred că există o fereastră de oportunitate toamna aceasta şi în prima jumătate a anului viitor. De ce? Pentru că avem două preşedinţii prietene. Atât maghiarii, cât şi polonezii îşi doresc ca România să intre în Schengen, şi unii, şi ceilalţi vor pune pe ordinea de zi subiectul. Deci consider că momentul este în următorul an”, a spus Ştefănuţă în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români.
Interimatul guvernului austriac, o problemă pentru România
El a spus că are şi „dovezi” în acest sens, între care a menţionat şi faptul că în Austria există un guvern interimar.
„Până în decembrie, în Austria există un guvern interimar, guvernul domnului (Karl) Nehammer, din care fac parte şi Verzii, cu care am controlat situaţia, şi este greu de imaginat că un guvern interimar va face paşii pentru o lărgire Schengen, mai ales că ei şi-au exprimat împotrivirea în direcţia asta”, a spus Ştefănuţă.
El a afirmat că în cele din urmă România va adera integral la Schengen „pentru că nu poţi să rămâi cu un picior în autobuz”, dar s-a distanţat de optimismul colegilor săi români din grupul PPE privind o decizie legată de aderarea cu frontierele terestre încă din 2024.
„Aceste semnale au mai fost date şi în 2022, în toamnă, cu surle şi tâmbiţe, şi nu s-au concretizat. Aşa că mai bine mai puţin tam-tam pre-electoral şi mai multe rezultate livrate”, a afirmat Ştefănuţă, ales independent în PE dar afiliat ulterior la grupul Verzilor.
„Eu înţeleg, sunt nişte lucruri bune care s-au întâmplat recent. De exemplu, programul Visa Waiver, în care România cel mai probabil intră din luna aprilie. Este un succes al Ministerului de Externe, al ambasadorului (Andrei) Muraru. Este un lucru cert bun. Să vedem dacă se întâmplă la fel şi pe Schengen. Eu am semnale mult mai reţinute”, a spus vicepreşedintele PE.
Susținere din partea președinției ungare a Consiliului UE
Preşedinţia ungară a Consiliului UE cere ca până la sfârşitul anului, Bulgaria şi România să fie membre depline ale zonei Schengen, a declarat premierul ungar Viktor Orban în plenul Parlamentului UE, la Strasbourg, în cadrul dezbaterii priorităţilor preşedinţiei ungare.
Vicepreşedintele Parlamentului European Victor Negrescu se declarase marți încrezător că România poate adera cu frontierele terestre la spaţiul Schengen de la începutul anului viitor, deşi a admis că la Consiliului JAI de joi nu se va întâmpla nimic concret.
Eurodeputatul PSD a solicitat în Parlamentul European luni, în cadrul unei dezbateri privind reintroducerea controalelor la frontierele Schengen de către anumite state membre, ca României să i se ofere o perspectivă concretă privind aderarea cu frontierele terestre până la sfârşitul anului în cadrul Consiliului JAI de săptămâna aceasta.
„Aşadar, pe 10 octombrie nu o să se întâmple nimic concret, nu va fi un vot, dar se poate oferi această perspectivă şi putem să ştim exact poziţia fiecărui stat membru. Eu sunt încrezător că se poate obţine acest obiectiv până la finalul anului. Evident, nu ţine doar de România, pentru că este un efort comun în a convinge şi partenerii din Austria, de ne asigura că alte state nu-şi schimbă poziţia. A se vedea anumite reacţii din Olanda sau chiar din Franţa cu privire la subiectul extinderii zonei de liberă circulaţie”, a tras el un semnal de alarmă, potrivit Agerpres.
Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, şi-a arătat de asemenea convingere că, la Consiliul JAI din 10 octombrie, România va primi semnalele pozitive în perspectiva unei decizii până la finalul anului 2024 privind aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen.
„Am acţionat diplomatic pentru ca în acest Consiliu să primim semnale puternice de sprijin pentru luarea unei decizii pozitive până la finalul acestui an. Sunt în permanent contact cu preşedinţia ungară, cu Comisia Europeană şi cu miniştrii de interne din statele UE pentru a ne promova obiectivul”, a declarat Predoiu, potrivit site-ului MAI.