Președintele Nicușor Dan a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii SAFE. Decizia liderului de la Cotroceni vine în contextul în care Curtea Constituțională a amânat pentru 18 iunie discutarea cererii depuse de către preşedintele Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, care acuză un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, declanșat prin adoptarea Ordonanței de urgență privind Programul SAFE.

Actul normativ semnat de președinte abordează „necesitatea creării unui cadru instituțional clar, coerent și funcțional, în conformitate cu exigențele Uniunii Europene, care să permită absorbția eficientă și la termen a asistenței financiare acordate României de către Comisia Europeană în cadrul Instrumentului SAFE și totodată să asigure derularea corespunzătoare a achizițiilor incluse în Planul de investiții pentru industria europeană de apărare în exercițiul bugetar 2026”, potrivit Agerpres.

De asemenea, este menționată obligația clarificării unor elemente legate de mecanismul bugetar, inclusiv a modului de evidențiere în clasificația bugetară a achizițiilor incluse în cadrul Planului de investiții pentru industria europeană de apărare, element care necesită reglementare anterior aprobării bugetului de stat pe anul 2026.

CCR a amânat decizia privind sesizarea lui Sorin Grindeanu privind Programul SAFE

Decizia vine în condițiile în care Curtea Constituțională a amânat pentru 18 iunie analiza sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind modul în care Guvernul Bolojan a adoptat ordonanța de urgență pentru acest program.

Liderul PSD susține că Guvernul Bolojan nu mai era abilitat să adopte ordonanța pentru programul SAFE, pentru că fusese demis prin moțiune de cenzură.

Ordonanța a fost atacată la CCR și de AUR, SOS și PACE, dar Curtea Constituțională le-a respins sesizarea.

Ordonanța privind investițiile din apărare prin programul SAFE a fost adoptată de guvernul Bolojan în 4 mai, cu o zi înainte de a fi demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR. Guvernul a adus modificări față de forma inițială, modificări care aveau nevoie de un nou aviz de la Consiliul Legislativ. OUG a fost dată, astfel, fără acest aviz, care a fost emis după ce Guvernul devenise interimar.

După primirea avizului, ordonanța a fost repusă apoi pe ordinea de zi, în data de 8 mai, de către Guvernul Bolojan, care a argumentat că astfel a luat act de acel aviz care lipsea, după care a fost publicată în Monitorul Oficial.

Grindeanu susține în sesizarea către CCR că după adoptarea moțiunii de cenzură, Guvernul „nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competenţe de legiferare delegată”.

Potrivit sesizării, Guvernul a procedat la extinderea „substanțială” a proiectului inițial al ordonanței de urgență chiar în ziua dezbaterii și votării moțiunii de cenzură, prin adăugarea a 12 articole noi.

„Concluziv, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului”, a mai spus președintele Camerei Deputaților.