VIDEO Maraton de discuții la Cotroceni. Nicușor Dan a discutat aproape 10 ore cu magistrații în mai multe runde, atât public cât și privat
Starea de temere generală, presiuni din partea Inspecției Judiciare, volumul de muncă sau lipsa de personal se numără printre problemele din justiție pe care magistrații le-au semnalat președintelui Nicușor Dan în timpul consultărilor de luni de la Palatul Cotroceni. Consultările s-au împărțit în mai multe runde. Întâi, timp de trei ore și jumătate, Nicușor Dan a discutat cu judecătorii și procurorii care au ales să vorbească public despre problemele din justiție. Apoi, președinte a primit alte două grupuri de magistrați care au solicitat ca întrevederea să fie privată. În total, cu tot cu pauze, negocierile au început la ora 10.00 și s-au încheiat aproape de 20.00.
HotNews a transmis în format LIVE TEXT principalele declarații de la întâlnire:
Final de consultări
După aproape 10 ore, președintele Nicușor Dan a încheiat consultările cu magistrații.
Consultări private
Nicușor Dan a început a treia rundă de discuții cu al doilea grup de 20 de magistrați care au cerut o întâlnire privată.
Președintele se află la această oră la discuții cu un grup de magistrați, circa 20, care au cerut să se vadă fără presă.
„O dezbatere care e util să continue”
Întâlnirea s-a încheiat. Nicușor Dan le-a mulțumit magistraților pentru o discuție „extrem de utilă”, subliniind că discuțiilor vor continua.
„Este o primă discuție, este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire. Multe din lucrurile pe care le-ați sesizat necesită verificări care o să ia timp”, a spus șeful statului, precizând că va fi o discuție și cu cei vizați de informațiile dezvăluite la întâlnirea de azi.
„Dezbaterea este utilă pentru ca oamenii să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului”, a conchis Nicușor Dan.
Volumul de muncă și lipsa de personal, denunțate de un fost procuror
Nu mai ai resurse să faci disidență, a susținut Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, care a atras atenția că sunt în lucru foarte multe dosare.
Este un aspect foarte important care nu s-a rezolvat „de când lumea”.
El a dat exemplu, referitor la volumul de muncă și lipsa de personal, că în momentul în care a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla că erau peste 3.000 de dosare care trebuiau soluționate în condițiile în care sunt înregistrate anual 1.800 de dosare.
În momentul plecării, în schema de personal erau prevăzuți cinci procurori, însă erau ocupate doar de 2 persoane, dintre care un prim-procuror și un procuror stagiar.
Procuroare: „Încet, încet simțim în mod direct unele lucruri”
Referindu-se la ordinul pentru procurori dat de DNA, la care a făcut referire fostul procuror Cristian Anghel, Laura Deriuș a declarat că astfel a fost „răpită o parte din independența procurorului de ședință”.
Magistrata a spus că anumiți colegi care au reclamat ordinul au avut șanse minime de promovare.
Ea s-a referit la un dosar, la care a fost repartizat, cu „un puternic impact mediatic”, precizând că a fost scoasă din acel complet, având o opinie diferită față de procurorul care a emis rechizitoriul. „Și ceilalți colegi care au intrat primesc anumite semnale într-un anumit sens”, a susținut procuroarea.
„Deși nu am observat care este efectul unui astfel de ordin al Procurorului General, încet, încet simțim în mod direct unele lucuri, care deja nu mai pot fi coincidențe”, a spus magistrata.
Fenomenul „ interesant, verificabil” de la DNA despre care vorbește un fost procuror anticorupție
Cristian Anghel, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și DNA: „Un ordin al Parchetului General vizează activitatea procurorilor în ședințele de judecată. Fostul procuror Scutea a adoptat un draft de ordin, dar nu a mai fost adoptat. Actualul Procuror General a venit cu acest proiect, a cerut puncte de vedere cum am vrea să arate. Ne-am trezit bursc în decembrie 2023 cu acest ordin semnat”.
Acesta susține că deși s-au înaintat propuneri, dar nu s-a ajuns la niciun acord. Procurorii au atacat ordinul în justiție, însă fără succes.
Ordinul este în vigoare și se aplică de către procurori, a afirmat Anghel.
„În momentul în care eu ca procuror am un dosar, procurorul trimite în judecată inculpatul, incercând o obțină o condamnare sau o decizie. Este posibil însă ca procurorul de ședință să nu fie de acord cu acuzația inițială, care se poate schimba din cauza probelor. Sau dimpotrivă, este posibil să ducă la schimbarea de încadrare juridică, să ducă spre o pedeapsă mai gravă. Lucrurile au stat așa și în perioada lui Anca Pauker. și perioada justiției bolșevice. Dintr-odată lucrurile s-au schimbat. Iar potrivit acestui ordin, asumar de justiție din Românioa, eu procuror de ședință nu mai pot solicita achitarea sau schimbarea încadrării juridice, schimbarea soluției, eu nu mai pot face acest lucrur, potrivit ordinului, decât dacă fac un referat scris pe care-l prezint șefului ierarhic care poate fi de acord sau nu cu mine”, a spus Anghel.
„Aste ne dorim de la procurorul de ședință, să fie în deplin acord cu conducerea?”
„Sunt curios ce părere are secția de procurori de la CSM? Aste ne dorim de la sistemul judiciar, un procuror obedient?”
El s-a referit și la DNA, a spus că este un fenomen „interesant, verificabil”: cel puțin 3 cazuri de procurori despre care susține că îi cunoaște, unul care a apărut în Recorder, care dintr-odată, după 30 de ani de vechime, au fost mutați în secția judiciară. „Se pare că dacă ești incomod, lucrurile au stat de maniera asta sau pentru că erau la finalul carierei lor, conducerea consideră ca pot continua în judiciar, după penal”. Fostul magistrat susține că o parte din aceste lucruri a ajuns la secția procurorilor de la CSM.
Fostul magistrat a precizat că șeful DNA, Marius Voineag, i-a propus să preiau Secția Judiciară, a fost de acord, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Privind schimbarea sistemului, în opinia sa, poliția judiciară trebuie să fie mutată la Ministerul Public.
El a militat pentru degrevarea procurorilor pentru a fi lăsați să facă dosare, nu să se ocupe cu „fleacuri”.
Nicușor Dan i-a întrebat pe magistrații prezenți la discuție care a fost interacțiunea cu CSM.
Dragoș Călin, de la Forumul Judecătorilor, spune că au trimis propuneri și au fost trimise propuneri, chiar și sondaj în 2022, dar că legile justiției au intrat în vigoare în forma care a provocat dezbaterile.
Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești, a acuzat faptul că Oficiul pentru prevenire și combaterea spălării banilor a refuzat să-i furnizeze informațiile solicitate pentru un dosar pe care îl avea.
Procurorul militar Pîrlog s-a plâns că se pierde mult timp din cauza lipsei unui sediu și lipsa accesului la baza de date a MApN.
Presiunea venită din Inspecția Judiciară, reclamată de o judecătoare
O judecătoare a acuzat felul în care un judecător poate fi mutat oricând de pe o secție pe alta. Magistrata a dat ca exemplu ÎCCJ, unde este nevoie de consimțământul expres al judecătorului pentru mutare și cazul de la Curțile de Apel nu este nevoie.
Magistrata a vorbit și despre colegii din sistem care au probleme cu Inspecția Judiciară, despre care a vorbit Pîrlog, spunând că felul în care Inspecția Judiciară se comportă atrage o presiune asupra magistratului.
Procuror: „Am ajuns la situații halucinante”
Procurorul militar Bogdan Pîrlog, sancționat în trecut pentru opinii critice împotriva sistemului, a acuzat că starea actuală a sistemului judiciar este de vină „unei găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului” care l-au adus în „moarte clinică”.
„Situațiile expuse în reportaj sunt foarte gave și au reprezentat ca să zic așa vârful aisbergului. E de notorietate cum se încalcă repartiția aleatorie”, a spus Pîrlog.
„Am ajuns la situații halucinante în care pentru a se da o soluție într-un dosar anume s-a ajuns în situația în care au fost delegați judecători care nici măcar nu aveau cerere”, a susținut procurorul militar.
Magistratul afirmă că respectiva persoană a făcut cereri de delegare la toate instanțele mai puțin la cea la care a fost delegată.
Referindu-se la vârsta la care se pensionează magistrații, procurorul a atras atenția că aceștia se consumă fizic și intelectual din cauza muncii lor.
Procurorul a vorbit și despre dublul standard la Ministerul Public privind violența domestică. A invocat o situație de la Târgoviște, un inculpat, care avea și calitatea de unchi al consilierei ministrului de Interne, și deja se emisese ordonanța de mutare a dosarului la un alt parchet. Subiectul a fost sesizat și de Recoder, a mai spus magistratul.
O situație în care nu se poate detecta o eroare din partea procurilor, respectiv instanțelor este la Turnu Măgurele, unde o persoană beneficiară a ordinului de protecție a fost ucisă, dar care încălca ea ordinul de protecție.
„Procurorul, a cărui revocare se cere, a funcționat singur la un parchet, fără niciun sprijin, mii de dosare în supraveghere. Aici Procurorul General a trimis echipa de control și s-a făcut un raport extrem de fulminant”, a spus procurorul.
„Se vede foarte clar modul în care de la vârful piramidei deciziile se iau pe criterii care nu au nicio legătură cu obiectivitatea și interesul înfăptuirii justiției”, a susținut procurorul militar.
Magistratul susține că situația este „mult, mult mai gravă”.
„Nu se poate să excluzi de patru ori un judecător și să se constante că nu aveai niciun temei să o faci. (..)Nici măcar nu se mai ascund”, a spus Pîrlog.
„Noi nu vrem să înlocuim un sistem bolnav cu altul de aceeași factură. Există o persoană care pare chintesența răului, dar ea nu este singură”, a adăugat procurorul.
Pîrlog mai afirmă că Inspecția Judiciară trebuie să fie desființată integral și făcut un Corp Național al Inspectorilor, „astfel s-ar economisi și bani”.
„Nu există mecanismele pentru a remedia această situație”
Alexandru Oancea, fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la 1 noiembrie prin decret prezidențial, după ce și-a dat demisia, a spus că este de acord cu toate cele spuse anterior de colegii magistrați.
Acesta apreciază că din 2013, când a intrat în sistem, nu s-a schimbat nimic în justiție, cu excepția măririlor salariale. De aceea și-a dat demisia și nu crede „că se poate schimba ceva într-un timp relativ scurt”.
„Justiția nu este pentru magistrați, ci pentru cetățeni”, a spus Oancea.
Justiția nu se poate „autoregla” sau „autoguverneze”, spune fostul magistrat, pentru că puterea se află în „puncte cheie ale sistemului”.
„Care este mecanismul, dacă există unul, ca lucrurile să intre pe un făgaș normal?
„Eu nu îl văd în acest moment. Pentru că CSM-ul controlează în acest moment Inspecția Judiciară, Inspecția Judiciară este aservită CSM-ului, în CSM Înalta Curte și Curțile de Apel dețin majoritatea. Ce ar trebui? Să se anchete singuri? Să se cerceteze singuri? Nu este posibil! Nu există mecanismele pentru a remedia această situație. Întrebarea este unde s-ar putea interveni și dacă se poate și acolo”, a spus Oancea, care a subliniat că este necesară o intervenție legislativă.
„Dar clasa politică vrea această intervenție legislativă, care este principala beneficiară a sistemului? Părerea mea este că nu”.
El a indicat că majoritatea parlamentară poate schimba „ceva”.
Nicușor Dan consideră că „într-un proces de selecție în care să existe mai multă conștință profesională. componentă a CSM poate să reprezinte magistrații”. Șeful statului a apreciat că dacă „dezbaterea devine una pe argumente, clasa politică va acționa în consecință”.
Oancea le-a luat apărarea magistraților care nu au făcut acum un pas în față pentru a vorbi despre problemele din justiție, fiind un „act extrem de curajos”.
Era nevoie de verificări după documentarul Recorder, spune un procuror
Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, spune că principiul după care s-a ghidat în carieră este „nimeni nu e mai presus de lege” și că și-a luat toate exemanele „obiectiv”, „de tip grilă”.
După ce a văzut „aspectele prezentate în documentarul Recorder”, magistratul a spus că își dorește „deschidere și cei care au probleme să aibă libertatea să le prezinte” fără teamă că vor avea de suferit.
„Dacă aspectele din reportajul Recorder sunt reale, situația este foarte gravă”, a spus procurorul, care a subliniat că mesajul transmis trebuia să fie că se fac verificări serioase și din punct de vedere penal, pentru că unele aspecte ar putea conduce în acea direcție.
„Dorința mea e ca toate cazurile care au fost prezentate, inclusiv cele menționate astăzi, să facă obiectul unor verificări serioase, verificări care ulterior să fie aduse la cunoștința publicului. Pentru că doar astfel putem crește gradul de încredere în activitatea pe care noi magistrații, de bună credință, ne-o desfășurăm”, a spus Ungureanu.
Recrutarea în magistratură, prin INM
Recrutarea în magistrată trebuie să se schimbe, susține Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA.
El a subliniat că există „colegi extraordinari care au venit din sursă externă”, dar apreciază că recrutarea trebuie făcută prin Institutul National al Magistraturii.
Soluția unui judecător pentru dosare ca să nu ajungă la prescripție
Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești, a propus un concurs ca la Pshihologie, de gândire critică.
El spune că este potrivit pentru promovarea în funcție un test de tip grilă. Magistrații trebuie pregătiți cu exemene permanente și grele, în opinia sa.
Și la Inspecția Judiciară dosarele ar trebuie repartizate la fel ca la judecători, aleatoriu, mai susține judecătorul. Și dacă se dovedește parțialitatea sa, să se redistribuie.
El a invocat și volumul mare de muncă al magistraților. Acum, la Curtea de Apel Ploiești, spune că volumul este „uman” față de cel de la Tribunalul Ilfov, unde avea 1.300 de dosare pe an.
Judecătorul a propus o soluție la prescripție pentru „un dosar greu”, precizând că trebuie alocat unui singur complet care să se ocupe de acesta până îl încheie, dând termene cât mai repede, astfel încât avocații să nu mai aibă cum să tragă de timp.
Un judecător cere protecție pentru avertizorii de integritate din sistemul judiciar
Judecătorul Andrei Soare de la Tribunalul Brașov a susținut că „am ajuns aici” pentru că au exista „informații că ar putea exista o problemă de polarizare a justiției”.
Acesta a precizat că prin vocea sa magistrații de la instanța din Brașov propun revenirea atribuțiilor colegiului de conducere al instanței și diminuarea atribuțiilor președintelui. Magistratul a spus că un colegiu de conducere poate cenzura și echilibra potențiale decizii arbitrare.
De asemenea, a propus protecția pentru avertizorii de integritate și la nivelul magistraților care denunță neregulile din justiție și limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat.
Totodată, a propus eliminarea probei interviului la majoritatea concursurilor, în special pe funcții de conducere și simplificarea revocării membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
În opinia sa, pentru concursuri, trebuie eliminate probele care nu au caracter scris.
Decizia penală care a conținut „aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiuni de drept”
Procuroarea Laura Deriuș care spune că are o experiență de peste 20 de ani în magistratură, ce până în 2017 a lucrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sectorului 1, apoi a activat la DNA, unde a intrat în cauze complexe, cu impact mediatic, în care a obținut sentințe cu condamnare. Dar aceste lucruri s-au schimbat, aspect care crează un sentiment de insecuritate. Magistrata a invocat dosarul lui Marian Vanghelie, la care a lucrat.
Laura Deriuș spune că dezvăluirile Recorder privind schimbările repetate ale judecătorilor sunt reale în dosarul lui Vanghelie.
Decizia penală, spune procuroarea, conține „aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiuni de drept”. În opinia sa, trebuie „stimulată un pic responsabilitatea magistratului care emite astfel de soluție”.
„Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentința. Sunt reale aspectele prezentate în spațiul public. Aș mai adăuga faptul că și în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată și noi am fost puși în situația de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînțeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către șeful Direcției, către șeful Secției judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă. Interesant este că însăși hotărârea, adică decizia penală (…) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce știm noi despre chestiunile de drept. (…) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul”, a explicat Deriuș.
Mai departe, ea a relatat că, după ce a trecut de la Secția de judiciar la Secția de urmărire penală de la DNA, a avut un conflict cu cei din conducerea DNA, în legătură cu modul în care a făcut ancheta într-un alt dosar al lui Vanghelie.
Referindu-se la alt dosar și punerea în aplicare a unor mandate de percheziție cerute de ea, magistrata susține că șeful secției ignora cererea și susține că „de facto” erau întârziate de o așa-zisă lecturare a solicitării.
„Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi, exact cum vorbea colegul despre numirea politică, ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în orice dosar”, a spus procuroarea, care a precizat că, potrivit legii, șeful secției poate infirma orice act al procurorului.
„De ce să concurăm, dacă se știe cine va fi numit”
Un fost magistrat consideră că tema relevantă pentru societate este despre cum vrem să arate justiția, nu despre forma legilor.
„Eu cred că justiția arată astfel pentru că societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție”, a declarat Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridic în Ministerul Justiției.
Adresându-se lui Nicușor Dan, fostul magistrat a subliniat că șeful statului s-a exprimat de mai multe ori cu privire la cei care conduc parchetele și a subliniat că au ajuns să dețină aceste funcții de conducere prin recomandări ale ministrului Justiției, care nu mai este în funcție și nu răspunde în fața nimănui.
„Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente, vom avea acest rezultat, inevitabil, indiferent de cum vom modifica legea”, a spus fostul magistrat.
El a susținut că magistrații știau cine va conduce Parchetul General, DNA și, DIICOT. Și acum „se aude” cine va conduce aceste instituții. „De ce să concurăm dacă se știe cine va fi acolo?”.
„Există o relație foarte apropiată dintre unii colegi magistrați și politicieni, iar acest lucru este nepermis”, a acuzat Anghel.
„Magistrații resimt o stare de temere generalizată”
Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna, spune că sistemul este „profund disfuncțional”, iar abuzurile nu pot fi sancționate, în timp ce „puterea este concentrată la vârf”. Magistratul reclamă că nu sunt consecințe negative pentru magistrații de la CSM care iau măsuri abuzive, dând exemplul fostului judecător Cristi Dănileț.
„Magistrații resimt o stare de temere generalizată” din cauza dublului standard aplicat de Inspecția Judiciară, susține Cârneciu.
Referindu-se la promovarea în funcțiile de conducere, acesta spune că proba interviului este „eminamente subiectivă”, deși este înregistrat. Dar candidații nu au acces la el.
Un judecător CAB cere modificarea Legilor Justiției
Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București, a cerut o modificare a Legilor Justiției și a citat o solicitare a Comisiei de la Veneția conform căreia anchetarea magistraților ar trebui să revină la DNA.
El a subliniat că modificările trebuie făcute de Parlament.
A început discuția Nicușor Dan – magistrați. Cine participă la întâlnire
La această oră, președintele Nicușor Dan îi primește la Palatul Cotroceni pe magistrații care doresc să îi vorbească despre problemele din justiție.
„Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică, așa cum v-am anunțat”, a spus Dan la începutul întâlnirii.
La întâlnirea publică cu președintele Nicușor Dan participă:
- Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
- Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna
- Laura Deriuș, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București
- Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești
- Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov
- Marius Cătălin Vartic, procuror DNA pensionat
- Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București
- Alin Bodnar, secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Tribunalul București
- Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie
- Bogdan Pîrlog, procuror militar
- Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridica în Ministerul Justiției
Protest la Palatul Cotroceni, înainte de începerea discuțiilor Nicușor Dan – magistrați
Comunitatea Declic a anunțat că organizează luni dimineață, de la ora 9.30, în faţa Palatului Cotroceni, un protest, în contextul discuţiilor extinse organizate de șeful statului cu magistraţii.
Știrea inițială: Pe 11 decembrie, Nicușor Dan i-a invitat la Cotroceni, luni, 22 decembrie, la „o discuție fără limită de timp”, pe toți magistrații „care vor să reclame probleme în sistemul de justiție”. La finalul întâlnirilor, Nicușor Dan va susține o conferință de presă în care va prezenta concluziile discuțiilor.
Întâlnirea dintre magistrați și Nicușor Dan nu au putut fi organizată mai devreme pentru că șeful statului a fost plecat în perioada 15-19 decembrie, în vizite externe „confirmate cu mult timp înainte”, a explicat Administrația Prezidențială.
Nicușor Dan a anunțat un referendum printre magistrați, CSM spune că e ilegal
Cu o zi în urmă, Nicușor Dan a anunțat că în ianuarie va declanșa un referendum printre magistrați, în urma mesajelor pe care le-a primit în ultimele zile, după ce a făcut un apel către aceștia să îi scrie.
Întrebarea la care vor trebui să răspundă magistrații, conform președintelui Nicușor Dan, va fi: „CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
„Dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus Nicușor Dan duminică.
CSM a reacționat spunând că „nu va tolera” ingerințele în cadrul activității puterii judecătorești și că referendumul anunțat de președinte nu are bază legală.
Câți magistrați merg azi la Cotroceni
În aceleași declarații pe care le-a făcut duminică, Nicușor Dan a spus și că multor magistrați le este teamă să meargă la Cotroceni, pentru că au existat mesaje de „influențare, intimidare”.
„Sunt cam 20 de magistraţi în nume individual şi cam 20 de magistraţi în numele unor asociaţii de magistraţi. Şi s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu aceşti magistraţi le-au perceput. În primul rând că, în mod neobişnuit, în anumite instituţii s-au organizat şedinţe luni, 22 decembrie. Au existat mesaje de influenţare, intimidare”, a afirmat președintele.
El a spus că mulți magistrați i-au solicitat să se întâlnească, dar nu în 22 decembrie, „tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”: „Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”.
250 de magistrați i-au trimis mesaje lui Nicușor Dan
Administraţia Prezidenţială a publicat, tot duminică, un raport care sintetizează observațiile transmise președintelui Nicușor Dan, în perioada 11-19 decembrie, de magistrați activi sau retrași din activitate, în contextul dezbaterilor privind sistemul de justiție.
Potrivit Administrației Prezidențiale, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, președintele a primit un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.
„Aceste mesaje aduc în atenție, cu precădere, observații, reclamații sau percepții rezultate din experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități publice. Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente”, a subliniat Administrația Prezidențială.
Scrisoare publică a aproape 900 de magistrați, după documentarul Recorder
Inițiativa președintelui de a-i chema pe magistrați la Cotroceni a venit după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” – o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele concentrării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În film, mai mulți procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, dar alții asumați, precum fostul șef DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș au descris culisele sistemului de justiție.
În documentar sunt mărturii despre cum la Curtea de Apel București în mai multe procese, printre care cele ale lui Marian Venghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, s-au schimbat în mod sistematic judecătorii, pentru a se prelungi dosarele sau corelat cu decizii de anulare a unor sentințe anterioare de condamnare.
Documentarul a fost contestat de la vârful Consiliului Superior al Magistraturii, al instanței supreme, conduse de Lia Savonea, și al Curții de Apel București, a cărei conducere a convocat o „conferință de presă extraordinară”, prima din istoria instituției.
Conferința a început cu un moment șoc – o judecătoare, Raluca Moroșanu, a venit în fața conducerii și a zecilor de jurnaliști pentru a-l susține pe judectărul Laurențiu Beșu, care apare în documentarul Recorder: „Tot ceea ce a spus el este adevărat. Dacă va fi contrazis, va fi o minciună”.
Aproape 200 de magistrați au inițiat apoi și au semnat o scrisoare publică prin care își susțin colegii care au avut curajul să iasă în față și să vorbească despre problemele din justiție – judecătorii Laurențiu Beșu (între timp devenit procuror) și Raluca Moroșanu.
Ulterior, numărul magistraților care au semnat scrisoarea deschisă a ajuns la 885, mică parte dintre ei și pensionari. Printre ei se află și fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, care conduce acum Parchetul European.
„Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”, spun magistrații.
„Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului”, conform semnatarilor.
Proteste în stradă după documentarul Recorder
Discuțiile de la Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan și magistrați vin și pe fondul mai multor proteste care au avut loc în aceste zile în București și în țară. Mii de oameni au ieșit în stradă și au cerut, printre altele, inclusiv președintelui Nicușor Dan, să se implice pentru a rezolva problemele din justiție.
Mii de persoane au protestat, cinci zile consecutiv, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. În urmă cu o săptămână, duminică seara, mii de oameni au pornit în marș prin centrul Bucureștiului, de la Piața Universității spre Piața Victoriei, în a cincea zi de proteste declanșate după publicarea documentarului. Atunci, în Piața Victoriei au fost la un moment dat în jur de 8.000 de oameni.
Protestatarii au cerut modificări legislative în justiție, revocarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, demiterea conducerii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și demiterea ministrului Internelor, Cătălin Predoiu, care a fost timp de 7 ani ministru al Justiției.
Ilie Bolojan spune că nu ar trebui să mai existe prescriere pentru faptele mari de corupție, dar Nicușor Dan ridică o altă întrebare
Premierul Ilie Bolojan a spus, miercurea trecută, că, din punctul său de vedere, nu ar trebui să poată fi prescrise faptele de mare corupție, fiind prima dată când premierul a adoptat o poziție categorică pe acest subiect.
„Fără să fiu un specialist în materie juridică, consider că cel puțin în fapte de corupție grave nu ar trebuie să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult timp, că o sentință, indiferent de sentință, se dă la o distanță foarte mare de data la care s-a întâmplat o faptă, nu are niciun rol din punct de vedere social, pentru că cu cât o sentință se dă mai aproape de data la care s-a întâmplat, rolul ei de educație, de a nu face un lucru, memoria socială reține legătura… În momentul în care trec cinci ani de zile, șapte ani de zile, vă dați seama că oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință”, a explicat Bolojan.
Întrebat joi de un reporter Antena 3 dacă ar trebui anulată prescripția pentru faptele grave de corupție, așa cum a declarat premierul Ilie Bolojan, Nicușor Dan a spus că aceasta „este o discuție pe care să o avem în spațiul public”.
„În momentul acesta, întrebarea fundamentală este, pentru fapte mari de corupție din Codul Penal și acea lege specială a DNA – termenul de prescripție care ajunge la 15 ani. Eu cred că problema fundamentală este de ce nu reușim în 15 ani să rezolvăm o faptă de corupție. Ar trebui ca în 2 – 3 ani, față de persoana vizată de un astfel de dosar să se termine și cercetarea și judecarea, ca să aibă o soluție. Asta e problema”, a spus președintele.
Grup de lucru la guvern pentru eventuale modificări legislative
Premierul Ilie Bolojan a creat un grup de lucru și la guvern privind problemele din sistemul de justiție. Până la finalul lunii ianuarie acest grup ar trebui să vină cu primele sugestii de modificări asupra legilor justiției, a declarat Ilie Bolojan săptămâna trecută.
INTERVIURILE HotNews.ro