Ziua „consultărilor fără limită de timp”. Nicușor Dan, față în față cu magistrații pentru prima dată de la declanșarea scandalului după documentarul „Justiție capturată”
Președintele începe astăzi, de la ora 10.00, discuțiile cu magistrații care s-au înscris să participe la consultările cu șeful statului, după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. Întâlnirea dintre președinte și reprezentanți ai judecătorilor și procurorilor are loc la Cotroceni, iar Nicușor Dan a anunțat că va fi una „fără limită de timp”. Cu o zi în urmă, președintele a spus și că multor magistrați le este teamă să meargă la Cotroceni, pentru că au existat mesaje de „influențare, intimidare”.
Comunitatea Declic a anunțat că organizează luni dimineață, de la ora 9.30, în faţa Palatului Cotroceni, un protest, în contextul discuţiilor extinse organizate de șeful statului cu magistraţii.
Știrea inițială: Pe 11 decembrie, Nicușor Dan i-a invitat la Cotroceni, luni, 22 decembrie, la „o discuție fără limită de timp”, pe toți magistrații „care vor să reclame probleme în sistemul de justiție”. La finalul întâlnirilor, Nicușor Dan va susține o conferință de presă în care va prezenta concluziile discuțiilor.
Întâlnirea dintre magistrați și Nicușor Dan nu a putut fi organizată mai devreme pentru că șeful statului a fost plecat în perioada 15-19 decembrie, în vizite externe „confirmate cu mult timp înainte”, a explicat Administrația Prezidențială.
Nicușor Dan a anunțat un referendum printre magistrați, CSM spune că e ilegal
Cu o zi în urmă, Nicușor Dan a anunțat că în ianuarie va declanșa un referendum printre magistrați, în urma mesajelor pe care le-a primit în ultimele zile, după ce a făcut un apel către aceștia să îi scrie.
Întrebarea la care vor trebui să răspundă magistrații, conform președintelui Nicușor Dan, va fi: „CSM acţionează în interes public sau acţionează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
„Dacă magistrații, în ansamblul lor, vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile legislativ. Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public, ci interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență”, a spus Nicușor Dan duminică.
CSM a reacționat spunând că „nu va tolera” ingerințele în cadrul activității puterii judecătorești și că referendumul anunțat de președinte nu are bază legală.
Câți magistrați merg azi la Cotroceni
În aceleași declarații pe care le-a făcut duminică, Nicușor Dan a spus și că multor magistrați le este teamă să meargă la Cotroceni, pentru că au existat mesaje de „influențare, intimidare”.
„Sunt cam 20 de magistraţi în nume individual şi cam 20 de magistraţi în numele unor asociaţii de magistraţi. Şi s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile pe care colegii mei care au fost în contact cu aceşti magistraţi le-au perceput. În primul rând că, în mod neobişnuit, în anumite instituţii s-au organizat şedinţe luni, 22 decembrie. Au existat mesaje de influenţare, intimidare”, a afirmat președintele.
El a spus că mulți magistrați i-au solicitat să se întâlnească, dar nu în 22 decembrie, „tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”: „Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni”.
250 de magistrați i-au trimis mesaje lui Nicușor Dan
Administraţia Prezidenţială a publicat, tot duminică, un raport care sintetizează observațiile transmise președintelui Nicușor Dan, în perioada 11-19 decembrie, de magistrați activi sau retrași din activitate, în contextul dezbaterilor privind sistemul de justiție.
Potrivit Administrației Prezidențiale, până la data de 20 decembrie 2025, inclusiv, președintele a primit un număr de 320 de emailuri, din care peste 135 provenind de la mai mult de 250 de magistrați care au transmis opinii/sugestii/reclamații.
„Aceste mesaje aduc în atenție, cu precădere, observații, reclamații sau percepții rezultate din experiențe personale cu sistemul de justiție și alte autorități publice. Dată fiind gravitatea unei părți însemnate din aspectele semnalate, apreciem că se impune o analiză ulterioară aprofundată, un dialog corespunzător și sesizarea, acolo unde este cazul, a autorităților de control competente”, a subliniat Administrația Prezidențială.
Scrisoare publică a aproape 900 de magistrați, după documentarul Recorder
Inițiativa președintelui de a-i chema pe magistrați la Cotroceni a venit după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată” – o investigație despre starea justiției din România, fenomenul prescrierilor, dar și efectele concentrării puterii la nivelul „unor magistrați care coabitează cu polticienii”. În film, mai mulți procurori și judecători, unii cu identitatea protejată, dar alții asumați, precum fostul șef DNA Crin Bologa, procurorul militar Liviu Lascu sau judecătoarea Andrea Chiș au descris culisele sistemului de justiție.
În documentar sunt mărturii despre cum la Curtea de Apel București în mai multe procese, printre care cele ale lui Marian Venghelie, Cristian Burci și Puiu Popoviciu, s-au schimbat în mod sistematic judecătorii, pentru a se prelungi dosarele sau corelat cu decizii de anulare a unor sentințe anterioare de condamnare.
Documentarul a fost contestat de la vârful Consiliului Superior al Magistraturii, al instanței supreme, conduse de Lia Savonea, și al Curții de Apel București, a cărei conducere a convocat o „conferință de presă extraordinară”, prima din istoria instituției.
Conferința a început cu un moment șoc – o judecătoare, Raluca Moroșanu, a venit în fața conducerii și a zecilor de jurnaliști pentru a-l susține pe judectărul Laurențiu Beșu, care apare în documentarul Recorder: „Tot ceea ce a spus el este adevărat. Dacă va fi contrazis, va fi o minciună”.
Aproape 200 de magistrați au inițiat apoi și au semnat o scrisoare publică prin care își susțin colegii care au avut curajul să iasă în față și să vorbească despre problemele din justiție – judecătorii Laurențiu Beșu (între timp devenit procuror) și Raluca Moroșanu.
Ulterior, numărul magistraților care au semnat scrisoarea deschisă a ajuns la 885, mică parte dintre ei și pensionari. Printre ei se află și fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, care conduce acum Parchetul European.
„Ne exprimăm public solidaritatea cu magistrații care au avut curajul de a sesiza problemele și presiunile din sistemul de justiție. Adevărul și integritatea nu trebuie sancționate, ci protejate. Tăcerea nu este o opțiune atunci când valorile profesiei sunt puse în pericol”, spun magistrații.
„Totodată, subliniem că aspectele semnalate de colegii mai sus menționați nu sunt izolate. Disfuncționalități profunde și sistemice persistă, iar asumarea lor este esențială. Justiția are nevoie nu doar de curaj, ci și de o reformă reală, onestă, pentru a putea rămâne liberă, dreaptă și credibilă – în slujba cetățeanului”, conform semnatarilor.
Proteste în stradă după documentarul Recorder
Discuțiile de la Cotroceni dintre președintele Nicușor Dan și magistrați vin și pe fondul mai multor proteste care au avut loc în aceste zile în București și în țară. Mii de oameni au ieșit în stradă și au cerut, printre altele, inclusiv președintelui Nicușor Dan, să se implice pentru a rezolva problemele din justiție.
Mii de persoane au protestat, cinci zile consecutiv, în Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. În urmă cu o săptămână, duminică seara, mii de oameni au pornit în marș prin centrul Bucureștiului, de la Piața Universității spre Piața Victoriei, în a cincea zi de proteste declanșate după publicarea documentarului. Atunci, în Piața Victoriei au fost la un moment dat în jur de 8.000 de oameni.
Protestatarii au cerut modificări legislative în justiție, revocarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, demiterea conducerii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și demiterea ministrului Internelor, Cătălin Predoiu, care a fost timp de 7 ani ministru al Justiției.
Ilie Bolojan spune că nu ar trebui să mai existe prescriere pentru faptele mari de corupție, dar Nicușor Dan ridică o altă întrebare
Premierul Ilie Bolojan a spus, miercurea trecută, că, din punctul său de vedere, nu ar trebui să poată fi prescrise faptele de mare corupție, fiind prima dată când premierul a adoptat o poziție categorică pe acest subiect.
„Fără să fiu un specialist în materie juridică, consider că cel puțin în fapte de corupție grave nu ar trebuie să existe prescripție. Faptul că un proces durează foarte mult timp, că o sentință, indiferent de sentință, se dă la o distanță foarte mare de data la care s-a întâmplat o faptă, nu are niciun rol din punct de vedere social, pentru că cu cât o sentință se dă mai aproape de data la care s-a întâmplat, rolul ei de educație, de a nu face un lucru, memoria socială reține legătura… În momentul în care trec cinci ani de zile, șapte ani de zile, vă dați seama că oamenii nu mai știu de ce s-a dat o sentință”, a explicat Bolojan.
Întrebat joi de un reporter Antena 3 dacă ar trebui anulată prescripția pentru faptele grave de corupție, așa cum a declarat premierul Ilie Bolojan, Nicușor Dan a spus că aceasta „este o discuție pe care să o avem în spațiul public”.
„În momentul acesta, întrebarea fundamentală este, pentru fapte mari de corupție din Codul Penal și acea lege specială a DNA – termenul de prescripție care ajunge la 15 ani. Eu cred că problema fundamentală este de ce nu reușim în 15 ani să rezolvăm o faptă de corupție. Ar trebui ca în 2 – 3 ani, față de persoana vizată de un astfel de dosar să se termine și cercetarea și judecarea, ca să aibă o soluție. Asta e problema”, a spus președintele.
Grup de lucru la guvern pentru eventuale modificări legislative
Premierul Ilie Bolojan a creat un grup de lucru și la guvern privind problemele din sistemul de justiție. Până la finalul lunii ianuarie acest grup ar trebui să vină cu primele sugestii de modificări asupra legilor justiției, a declarat Ilie Bolojan săptămâna trecută.
INTERVIURILE HotNews.ro