Cum le răspunde președintele celor care îi spun „PSDan” / Reacție și la decizia Curții Europene de Justiție pe tema prescripției dosarelor din România

Președintele Nicușor Dan a acuzat partidele fostei coaliții că împiedică soluționarea crizei politice printr-o „poziționare electorală cu gândul la 2028, care, în opinia mea, e nesănătoasă”.

Șeful statului a susținut declarații de presă, joi, după ce a participat la expoziția „SUA-România. Istorie, diplomație și drumul spre democrație” de la Muzeul Național de Istorie.

„Lucrul care împiedică cel mai mult degajarea unei majorități care să susțină un guvern este un calcul electoral care prevalează în fața unui calcul național, care este interesul României în acest moment, și e o poziționare electorală cu gândul la 2028, care, în opinia mea, e nesănătoasă”, a răspuns Nicușor Dan, când a fost întrebat de ce piedică s-a lovit cel mai mult în discuțiile cu partidele.

Pe de altă parte, el a declarat că este „optimist” că partidele vor face tot ce pot pentru a fi adoptate în timp util legile necesare pentru accesarea miliardelor de euro rămase în PNRR.

Președintele Dan a fost întrebat și despre decizia de joi a Curții de Justiție a UE, care a stabilit că abordarea Înaltei Curți de Casație și Justiție din România privind aplicarea retroactivă a deciziilor CCR referitoare la prescripție încalcă dreptul Uniunii Europene.

„Vina principală pentru această situație revine Parlamentului”, a răspuns Nicușor Dan, spunând că inacțiunea acestei instituții a creat un „vid legislativ” în care Înalte Curte a fost nevoită „să interpreteze ce zic celelalte norme”, iar decizia CJUE a stabilit acum „că a interpretat eronat”.

HotNews a transmis LIVE TEXT declarațiile președintelui:

O bucurie și o onoare pentru mine să fiu la această expoziție, care marchează 250 de ani de la Declarația de Independență și aproape 150 de ani de relații bilaterale între România și SUA. Este o relație de încredere care se bazează pe niște gesturi făcute de ambele părți de-a lungul timpului.

Invit oamenii să vină să vadă expoziția, la care au lucrat mai multe instituții. Este încă o dovadă a parteneriatului solid, curent, actual între România și SUA. Perspective bune pentru viitor.

Întrebare: Când veți chema la Cotroceni liderii fostei coaliții pentru o nouă discuție? Ce soluție le-ați putea propune?

Zilele astea sunt discuții tehnice pe finalizarea legilor care sunt necesare pentru PNRR. Și azi am avut una, mâine o să fie alta, nu cu mine, dar la Cotroceni. Mai departe, soluția este acolo unde sunt voturile din Parlament, adică la partide. Eu am propus două soluții, fiecare dintre ele mi s-a părut foarte potrivită la momentul acela, mai ales cea a guvernului tehnocrat.

Discuțiile continuă la nivel informal.

Nicușor Dan, despre decizia CJUE: Vina principală revine Parlamentului

Despre decizia CJUE privind prescripția în România. Ce trebuie să prevaleze în România, dreptul european sau interpretările Liei Savonea? Ne putem aștepta la demisii?

Un lucru care trebuie spus este că vina principală pentru această situație revine Parlamentului. Noi am avut o decizie CCR care trebuia urmată într-un termen constituțional de 45 de zile. Trebuia o corecție legislativă care nu s-a întâmplat în niște ani de zile.

Mai departe, dreptul nu este o știință exactă. CJUE a avut o opinie, ÎCCJ a avut o opinie. Curtea de Justiție a venit să clarifice. Deciziile CJUE sunt obligatorii, vor fi respectate în România.

Unii spun că decizia CJUE ar putea declanșa o discuție despre suspendarea fondurilor. Vedeți astfel de riscuri?

Nu, deloc. Nu se pune această problemă.

Despre cazul dronei de la Constanța. Ce ați discutat cu președintele Ucrainei despre acest aspect și de ce partea ucraineană nu i-a răspuns ministrului Miruță? De ce nu avem protocoale privind dronele?

În primul rând, întrebările domnului ministru Miruță sunt o parte dintr-un centralizator de întrebări pe care administrația românească le-a ridicat către Kiev. În discuția cu președintele, a apărut subiectul acesta și răspunsul a fost că veți avea răspunsul complet la toate întrebările tehnice.

Mai departe, așa cum am comunicat deja, după incidentul de la Constanța există un protocol care face ca comunicarea să fie directă, nu prin intermediari. Apoi, este o situație nouă, un război cu tehnologii noi. Nu totdeauna te gândești înainte la toate situațiile care pot să apară.

V-a spus când va da răspunsul?

E o chestiune de săptămâni. E un set lung de întrebări tehnice.

Cum vedeți acuzațiile pe care vi le aduce liberalul Alexandru Muraru?

La vârsta adultă, exaltarea nu e bună și mai ales când vorbești în numele unei categorii de oameni care ți-au dat mandatul.

Despre variantele de guvern discutate la Cotroceni

Bolojan este cel mai longeviv premier interimar. Ar trebui să lase loc altcuiva?

Trebuie să avem cât mai repede un guvern cu puteri depline. Tot consumul de energie pe care îl facem pe legile pentru PNRR ar fi mult mai simplu dacă am avea un guvern cu puteri depline.

Simțiți că prelungirea interimatului lui Bolojan întârzie și adoptarea legilor PNRR?

Se vede cu ochiul liber, că trebuie toți să ne contorsionăm, sesiuni extraordinare ale Parlamentului. Evident că e preferabil să avem un guvern cu puteri depline.

Kelemen Hunor a confirmat că, la Cotroceni, s-a discutat despre patru guverne succesive, de câte șase luni. Sunteți de acord cu o astfel de variantă?

Au fost mai multe fragmente de discuții pe care, dacă le pui cap la cap, ar putea să rezulte ce spuneți. Ar fi cumva ridicol să ai patru guverne în doi ani și să faci un program pentru asta. S-a vorbit, ca variantă de discuție, de un guvern de armistițiu, sau să fie tehnocrat, sau să fie toată lumea la un loc.

Pentru că nimeni nu vrea să fie la sfârșit, s-a vorbit de un guvern tehnocrat la sfârșit care să se ocupe de alegeri. S-a mai vorbit și de această rotativă între guvern PSD minoritar și PNL-USR-UDMR și cum să se rotească între ele.

Nu există în momentul de față o soluție.

Se tot vorbește că am putea avea un guvern deplin în toamnă. Ce vă face să credeți că se vor înțelege liderii partidelor și Bolojan nu va rămâne interimar până anul viitor?

Dacă nu există o disponibilitate suplimentară de la toată lumea implicată, nu se întâmplă nimic în plus în septembrie față de iulie.

Dan, după decizia CJUE: Parlamentul nu a intervenit. ÎCCJ a interpretat eronat

Legat de decizia CJUE. ÎCCJ nu a greșit deloc? Decizia indică ÎCCJ.

Poziția mea o repet. A fost o decizie CCR cu privire la niște articole din Codul Penal, CCR a declarat neconstituționale niște prevederi. Parlamentul ar fi trebuit să intervină pentru a da o procedură clară pentru acea situație. Parlamentul nu a făcut lucrul acesta. Prin urmare, noi am rămas într-un vid legislativ cu privire la o situație.

ÎCCJ a fost chemată, în acest vid de normare, să interpreteze ce zic celelalte norme, cum interpretează din celelalte norme conexe situația pe care Parlamentul ar fi trebui să o reglementeze. A intrepretat într-un sens, a pus în balanță două principii, inclusiv cel al legii penale mai favorabile. Interpretarea a fost infirmată de CJUE. Înseamnă că a interpretat eronat.

Cum puteți garanta că România va respecta principiul supremației dreptului european?

Ce s-a întâmplat până acum a fost că am avut o decizie a CJUE care a fost pusă în balanță cu alte principii de drept, inclusiv cu decizii ale CCR. ÎCCJ a intrepretat într-un sens. În urma sesizării CJUE, CJUE s-a pronunțat expres pe această situație și decizia expresă acum a CJUE este obligatorie și ea va fi respectată.

„Un guvern tehnocrat ne-ar fi pus într-o situație mult mai bună decât cea de azi”

Care este soluția de guvernare pe care o vedeți, dintre cele care v-au fost puse pe masă?

Nu este un răspuns pe care să îl dau eu. Eu am pus niște condiții, direcție pro-occidentală și toate celelalte. Mai departe, e treaba partidelor să găsească acei 233 de parlamentari care să agreeze pe un program și pe niște oameni. Fără o majoritate, e un efort inutil. Eu cred că un guvern tehnocrat, o perioadă chiar determinată de timp, ne-ar fi pus într-o situație mult mai bună decât cea în care suntem azi.

Sunteți omul votat de milioane de români. Oamenii așteaptă o soluție.

Este o discuție cu privire la sistemul constituțional român. La noi, într-adevăr, președintele e votat de mulți oameni, votul tuturor românilor, numai că puterile președintelui sunt limitate constituțional inclusiv pe chestiunea asta. Ce fel de republică vrem să avem? Prezidențială, parlamentară?

Strict în chestiunea asta, chiar dacă președintele ar avea puteri mai mari, președintele nu poate să facă mare lucru fără un consens în Parlament.

Grindeanu v-a spus și ce va pune în loc când a părăsit guvernarea?

Au fost multe momente premergătoare moțiunii. Ce am apreciat eu, că, totuși, discuția despre moțiune a fost după votarea bugetului, un gest de responsabilitate. Mai departe, nu cred că ar fi corect ca eu să vă relatez ce mi-au spus în momentul acela fiecare dintre liderii de partide.

A fost un cumul de tensiuni care a dus la soluția asta.

Astăzi se scrie o pagină de istorie, avem cel mai longeviv premier interimar din istoria postdecembristă. Cât vă veți mai feri să faceți o nominalizare de premier? V-ați dat un termen limită?

Nu sunt de acord cu premisa. Nu e vorba de a mă feri. Dacă vă propun pe dvs, ajungem undeva? Trebuie să ajungem undeva.

Dacă aș ști că unul face majoritatea, l-aș nominaliza mâine.

Azi partidele s-au înțeles pe Codul Urbanismului. Se va prinde referendumul pe care l-ați propus în București. Sunteți mulțumit?

Tot timpul e loc de mai bine, dar acesta este rolul social al politicianului, să negocieze interesele legitime ale oamenilor care i-au dat mandatul pentru a ajunge la o soluție care să întrunească majoritatea. În Codul Urbanismului va fi reflectat în întregime referendumul din București.

Spuneți că responsabilitatea este la partide. În trecut, însă, l-ați nominalizat pe Veștea fără acordul PNL. Cum e de fapt, atunci dvs aveați soluția, acum o cereți partidelor? Cine trebuie să rezolve criza?

Sunt sigur că mâine dimineață vă veți duce la sediile celor patru partide și le veți spune fiecărui lider „aveți 70 de zile de când nu propuneți o soluție”.

Atât în momentul în care l-am propus pe Tomac, cât și în momentul în care l-am propus pe Veștea, aveam așteptarea rezonabilă, rezultată din discuții cu lideri de partid, că vor strânge o majoritate. Au existat schimbări de poziție între discuțiile inițiale și cele de după nominalizare.

Cu cine ați discutat din PNL când l-ați propus pe Veștea?

Nu vreau să intru în tipul acesta de detalii. Dacă am fi avut azi un guvern Veștea, am fi fost într-o situație mai bună decât cea în care suntem azi. Când l-am propus, aveam o așteptare rezonabilă că va strânge cele 233 de voturi.

Câtă răbdare mai aveți? Le-ați cerut românilor calm. Mai aveți răbdare? Dacă partidele nu se înțeleg 4-5 luni?

Exact tipul acesta de întrebare sunt sigur că o veți pune liderilor de partide parlamentare.

Cum răspunde acuzațiilor că ar fi „pesedist”

Susținătorii dvs v-au pus porecla „PSDan”. Sunteți pesedist?

Răspunsul este că am un mandat și, în exercitarea lui, încerc să iau tot timpul cele mai bune decizii pentru România. Uneori, când le iei, nu trebui să te uiți doar la pasul I.

La ce dată ne putem aștepta cel mai târziu pentru desemnare?

În momentul în care va exista o disponibilitate din partea partidelor pentru ca să se întrevadă o majoritate.

Le-ați cerut o dată limită pentru sesiunea extraordinară?

S-a discutat luni la Cotroceni. Un lucru bun este că există posibilitatea de vot electronic. Convocarea sesiunilor parlamentare ține de existența documentelor de lucru pe care să le dezbată.

Spuneați că sunteți mulțumit de activitatea parchetelor. DIICOT l-a ironizat pe ministrul Pîslaru, pe pagina de Facebook. Găsiți potrivită o asemenea atitudine din partea instituției?

Suntem cu toții foarte, foarte tensionați dacă facem o mare discuție dintr-o ironie în spațiul public. Poate că putea să lipsească, dar, pe de altă parte, reacțiile astea în exces nu fac deloc bine. Haideți să vorbim de chestiuni substanțiale. Asta așteaptă românii.

Dacă partidele nu reușesc să se înțeleagă, cât timp veți aștepta până veți desemna un premier tehnocrat? Aveți un termen-limită?

Nu am, pentru că nu depinde de mine. În funcție de evoluția discuțiilor, acționez în consecință. Sunt aici permanent vara asta. În momentul în care lucrurile vor fi pregătite, voi face desemnarea.

Se va întâmpla vara asta?

Eu cred că românii așteaptă de la noi să terminăm cu incertitudinea.

Ce facem să ne protejăm de atacurile cibernetice, care au loc în continuare?

Evident că e nefericit că s-a întâmplat, dar trebuie să punem în context. Din 2022 până azi, în Europa au fost câteva zeci de mii de atacuri cibernetice. Zilele trecute s-a reușit identificarea unui operator rus care a săvârșit o parte dintre aceste atacuri.

Este o luptă în curs. Suntem destul de bine. Adică față de funcționarea altor instituții, acestea care ne protejează cibernetic funcționează destul de bine. E exact ca în războiul cinetic, soluțiile de agresiune avansează, soluțiile de protecție avansează și ele.

La Kiev au loc niște schimbări la nivelul guvernului. Ne afectează relația cu Ucraina?

Nu, nu. Nici raportarea lor la noi nu ține cont de faptul că de 70 de zile avem un guvern interimar, nici raportarea noastră la ei. E același lucru.

Ați spus că amenințările PSD legate de PNRR sunt mai degrabă o cheie de negociere. Aveți garanții că proiectele vor trece de Parlament?

Sunt optimist că mare parte dintre ele vor trece.

Cine ar trebui să clameze responsabilitatea când vom vedea câți bani pierdem din program?

Mai avem șase săptămâni, haideți să vedem cât de rezonabilă este toată lumea. Tragem linie. Dacă s-a greșit, vedem cine a greșit. Eu sunt optimist că pe partea de legislativ fiecare o să facă tot ce ține de respectivul partid pentru ca legile să treacă.

Dacă se ajunge iar la o situație a condițiilor care apar peste noapte, interveniți?

Este un dialog între partide, în care pot să mediez.

„Relația de încredere între România și SUA este la un nivel foarte, foarte bun”

Despre parteneriatul cu SUA. Contractul de lobby, participarea dvs la Board of Peace, articolul dvs din NewsMax. V-ați atins obiectivele prin aceste acțiuni? Sau ce așteptați? Mai știm ceva de Visa Waiver?

Ce am văzut la expoziția de azi este că eforturile diplomatice sunt cărămidă cu cărămidă pe perioade lungi de timp. Relația de încredere între România și SUA este la un nivel foarte, foarte bun, inclusiv prin câteva din gesturile pe care le-ați menționat. Interesele principale ale României față de această relație sunt de securitate, prezență trupe americane în România, apoi partea de investiții americane în România. Pe lista de subiecte este și Visa Waiver.

Eforturile acestea duc și la o vizită a dvs în SUA?

Există contacte pe multe paliere. Se lucrează la agrearea unor documente, inclusiv condiții contractuale, pentru chestiuni concrete din zona în special economică. Când vor fi suficient de mature, va exista și un contact la nivel înalt.

În timpul consultărilor cu partidele, de ce v-ați lovit? De orgoliu, de planuri la care nu vor să renunțe?

Lucrul care împiedică cel mai mult degajarea unei majorități care să susțină un guvern este un calcul electoral care prevalează în fața unui calcul național, care este interesul României în acest moment, și e o poziționare electorală cu gândul la 2028, care, în opinia mea, e nesănătoasă.

Declarațiile vin la o zi după ce șeful statului a lansat un nou apel către partide pentru soluționarea crizei politice. Nicușor Dan s-a ferit să facă predicții când a fost întrebat de reporteri dacă vom avea un guvern instalat până la începutul lunii septembrie, dar a spus că el speră că viitorul cabinet va fi instalat „în cursul acestei veri”.

„Eu cred că românii așteaptă. Aseară, venind aici, am avut discuții cu reprezentanți din autoritățile din Suceava și îmi spuneau că interacțiunea lor cu oamenii este că oamenii așteaptă, vor odată pentru totdeauna să se termine incertitudinea asta ca să poată să își facă planuri de viață pentru ei, familiile lor. Deci e nevoie să terminăm cât de repede această criză, numai că răspunsul nu e la mine, e la partide”, afirma Nicușor Dan, miercuri, după ce a participat la Summitul Ucraina – Europa de Sud-Est de la Kiev.

Discuțiile convocate de președinte cu liderii fostei coaliții, luni, la Cotroceni, s-au încheiat fără un acord.

România nu are un guvern cu puteri depline din data de 5 mai, de când cabinetul condus de liberalul Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, după decizia social-democraților de a-i retrage sprijinul politic.

Nicușor Dan, despre noi consultări formale: „Nu cred că e nevoie”

Președintele a spus că între el și partide există un dialog și că nu consideră că este necesară o nouă rundă de consultări formale.

„Fiecare dintre noi, și eu cu partidele, și partidele între ele, discutăm. Nu cred că e nevoie de consultări formale. E nevoie de discuții, care există, numai că, din păcate, retorica în care de luni de zile s-au așezat partidele le îngustează foarte mult spațiul de negociere – și aici, din nou, ne întoarcem la rolul social al politicianului, care rol social este să aibă o disponibilitate la compromis astfel încât fiecare pentru categoria de oameni care le-a dat mandatul să găsească acea cale care să fie optimă”, a mai declarat Nicușor Dan miercuri.