Noi critici ale CSM privind legea salarizării: Președintele instanței supreme ar avea un salariu mai mic decât al unui consilier prezidențial

Consiliul Superior al Magistraturii acuză că proiectul de lege privind salarizarea personalului din sistemul public creează dezechilibre și plasează autoritatea judecătorească într-un plan inferior în raport cu celelalte puteri ale statului. Consiliul spune că o salarizare adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă o garanție a independenței justiției.

Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția, într-un comunicat semnat de Secția pentru Judecători și de reprezentanții societății civile din CSM, asupra consecințelor pe care actuala formă a proiectului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice le are asupra autorității judecătorești.

CSM acuză că proiectul continuă să fie menținut în circuitul public și să constituie baza unor demersuri pentru promovarea sa legislativă, inclusiv prin eventuala asumare a acestuia de către Parlament, în condițiile în care procedura inițială de elaborare a acestuia a fost suspendată prin hotărâre a Curții de Apel București.

„Președintele Înaltei Curți este poziționat salarial sub un consilier prezidențial”

Judecătorii din CSM acuză că președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, „aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești”, este poziționat salarial în proiectul legii salarizării bugetarilor „sub un consilier prezidențial” sau sub secretarii și chestorii din Parlament”:

„Modul în care este construită grila de salarizare nu reprezintă numai o problemă privind nivelul veniturilor judecătorilor și procurorilor. Prin ierarhiile pe care le instituie, proiectul pune în discuție însăși poziționarea constituțională a puterii judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului. 

Astfel, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, aflat la vârful ierarhiei instanțelor judecătorești, este poziționat salarial sub un consilier prezidențial, sub liderii grupurilor parlamentare, sub vicepreședinții Camerelor Parlamentului, sub secretarii și chestorii acestora, precum și sub miniștri, secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului”.

Potrivit coeficienților prevăzuți de proiect, președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție îi este atribuit coeficientul 6,15, în timp ce consilierul prezidențial, liderii grupurilor parlamentare și vicepreședinții Camerelor Parlamentului beneficiază de coeficientul 6,50, secretarii și chestorii Camerelor de coeficientul 6,45, miniștrii de coeficientul 6,50, iar secretarul general al Guvernului și șeful Cancelariei prim-ministrului, de asemenea, de coeficientul 6,50.

„O asemenea ierarhizare este cu atât mai greu de justificat cu cât, în numeroase dintre aceste situații, funcțiile respective nu reprezintă nici măcar nivelul suprem al puterii sau autorității din care fac parte, în timp ce președintele Înaltei Curți reprezintă funcția de conducere situată la vârful sistemului instanțelor judecătorești”, subliniază judecătorii din CSM.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) are o indemnizație de încadrare/salariu de bază brut lunar de 40.914 lei, potrivit grilei de salarizare publicate de instanța supremă în septembrie 2025. La această sumă se adaugă  12.000 de lei reprezentând spor pentru condiţii de muncă grele, vătămătoare ori periculoase, spor pentru risc şi suprasolicitare neuropshică şi spor pentru păstrarea confidenţialităţii, respectiv 950 de lei spor pentru titlul de doctor. 

În prezent, sporurile acordare magistraților reprezintă 30% din îndemnizația brută de încadrare.

Actualul președinte al ICCJ este Lia Savonea.

„Un judecător cu vechime maximă, poziționat salarial sub primarul Capitalei”

CSM susține că dezechilibrul este vizibil și la celelalte niveluri ale sistemului judiciar și exemplifică punând în balanță coeficienții atribuiți magistraților cu alte categorii de bugetari.

Astfel, arată CSM, un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție cu vechime maximă are, potrivit proiectului, coeficientul 5,50, inferior celui stabilit pentru primarul general al Capitalei – 6,50 – și celui aferent președintelui unui consiliu județean ori primarului unui municipiu reședință de județ sau al unui sector al municipiului București – 6,00. 

Mai mult, un judecător cu grad de judecătorie și o vechime între 15 și 20 de ani este poziționat, prin coeficientul de 4,22, sub primarul unei comune cu mai puțin de 10.000 de locuitori, pentru care proiectul stabilește coeficientul 4,35.

„Autoritatea judecătorească plasată inferior față de puterea legislaivă sau administrația locală”

Pe lângă poziționarea inferioară prin coeficienți, noul proiect al legii salarizării unice privează magistratura de „sporuri, sume forfetare ori alte facilități, astfel cum se întâmplă în alte sectoare bugetare, precum funcții de demnitate publică sau administrație publică, ceea ce accentuează diferențele rezultate din grila propusă”.

Și în acest caz, CSM dă exemplu alte categorii de bugetari- funcționari din Ministerul de Finanțe, care „doar a unuia dintre aceste sporuri (cel de 40% prevăzut la art. 16 alin. (5) din proiectul de lege) vor beneficia de venituri salariale mult superioare celor prevăzute pentru magistrați”.

„Aceste exemple nu exprimă simple diferențe salariale între diverse categorii de personal plătit din fonduri publice. Ele reflectă o opțiune de poziționare instituțională, prin care autoritatea judecătorească este plasată, în mod evident, într-un plan inferior în raport cu numeroase funcții aparținând puterii executive, puterii legislative sau administrației publice locale”, se mai arată în comunicat.

O asemenea ierarhizare nu exprimă doar o opțiune bugetară, susține CSM, ci transmite instituțional că puterea judecătorească ocupă o poziție inferioară în arhitectura statului, deși Constituția României consacră principiul separației și echilibrului puterilor, iar independența justiției este garantată constituțional.

Avertismentul judecătorilor din CSM

Consiliul subliniază că salarizarea adecvată a magistraților nu constituie un privilegiu profesional, ci reprezintă una dintre garanțiile statutului acestora și, implicit, ale independenței justiției.  

În opinia CSM, „independența justiției nu poate exista numai la nivel declarativ, în timp ce garanțiile necesare exercitării sale, inclusiv cele materiale, sunt diminuate succesiv, iar puterea judecătorească este plasată, prin lege, într-o poziție vădit inferioară celorlalte componente fundamentale ale statului”

CSM anunță că va utiliza „toate instrumentele instituționale și mijloacele legale aflate la dispoziția sa pentru apărarea statutului constituțional al judecătorilor și procurorilor și pentru menținerea echilibrului dintre puterile statului”. 

Consiliul Superior al Magistraturii solicită ca orice reglementare viitoare în materia salarizării să pornească de la respectarea efectivă a poziției constituționale a autorității judecătorești în arhitectura statului, a echilibrului dintre puteri și a garanțiilor necesare independenței justiției. 

Proiectul legii salarizării unice a stârnit critici dure la vârful justiției din România în ultimele luni. Pe lângă CSM, instanța supremă și Parchetul General au avertizat că  prevederile proiectului de lege aduc grave atingeri statutului magistraților.

Curtea de Apel București a decis suspendarea procedurii privind proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice, în 21 iulie, la cererea Federației Sanitas.