Sari direct la conținut

Noi ipocrizii climatice și criza energetică

Contributors.ro
Constantin Cranganu, Foto: Hotnews
Constantin Cranganu, Foto: Hotnews

În decembrie 2020, Adam Anderson, CEO-ul companiei Innovex Downhole Solutions din Houston, Texas, a încercat să facă un gest frumos pentru angajații săi, oferindu-le un cadou de Crăciun. Așa că a comandat 400 jachete de la North Face pe care să fie inclusă sigla companiei texane. Dar North Face – un faimos producător de îmbrăcăminte și obiecte pentru activități în aer liber a refuzat să onoreze comanda. De ce? Pentru că Innovex era un furnizor de servicii tehnice pentru industria de petrol și gaze. Pe când The North Face®este un brand conștient ecologic și conștient din punct de vedere social și politic nu își va împărți sigla cu companii care se ocupă cu tutunul, sexul (inclusiv cluburile pentru domni) și pornografia. Cu alte cuvinte, pentru North Face, industria petrolului și gazelor intră într-una din acele categorii prohibite, iar producerea de jachete pentru Innovex ar fi fost contrară valorilor sale morale, obiectivelor și angajamentelor sale în jurul sustenabilității și protecției mediului.

Refuzul a venit chiar dacă marea majoritate a produselor North Face – hanorace cu glugă, paltoane, mănuși, pantaloni de zăpadă și alte articole de îmbrăcăminte, precum și corturi ori rucsacuri, sunt fabricate din nailon, poliester și poliuretan – toate acestea provenind din petrol. Jachetele comandate sunt, de asemenea, din poliester.

Ironia acestui refuz este că jachetele dumneavoastră sunt fabricate din petrolul și gazele pe care le produc bărbații și femeile care muncesc din greu în industria noastră, a declarat dl Anderson într-o scrisoare pe LinkedIn adresată CEO-ului corporației VF, (care deține și pe North Face), Steve Rendle. Cred că această poziție a companiei dvs. este un virtue signaling contraproductiv și aș aprecia dacă v-ați reconsidera poziția.[1]

Este evident că veniturile de $10,5 miliarde dolari raportate de North Face doar în anul fiscal 2020 (pandemic) nu au depins doar de oamenii cărora le plac activitățile în aer liber, ci și de industria de petrol și gaze: cel puțin 90% din materialele din jachetele North Face sunt fabricate din produse petrochimice derivate din petrol și gaze naturale. În plus, multe dintre jachetele și materialele care intră în componența lor sunt fabricate în țări precum China, Vietnam și Bangladesh, iar apoi sunt transportate în Statele Unite pe vapoare care funcționează cu petrol, nu cu panouri fotovoltaice sau baterii electrice.

Pentru a marca și mai tare ipocrizia sa climatică, cu câteva zile înainte de a refuza cererea celor de la Innovex, corporația VF (din care face parte și North Face) a plătit $10,3 milioane dolari pentru 0,5 ha teren pe aeroportul Centenial, Denver, Colorado, în vederea construirii unui hangar pentru avioanele de serviciu folosite de șefii executivi în călătoriile lor. Două din aparatele găzduite în noul hangar sunt Dessault Falcon 7x, care costă fiecare $57,3 milioane, sunt echipate cu trei motoare Pratt & Whitney, pot zbura non-stop în Europa și alte zone și consumă – ei da, ați ghicit, petrol.

Adevărul este că North Face depinde de exact aceiași combustibili fosili pe care, ipocrit, îi respinge, nu doar pentru a-și fabrica produsele, ci și pentru a sprijini industriile și activitățile de care de are nevoie ca să-și crească veniturile anuale.

Să considerăm doar un exemplu: schiurile, care încorporează, printre altele polietilenă plus fibre de carbon, și schiatul. North Face produce și vinde echipamente de lux schiorilor din întreaga lume. O simplă căutare pe internet arată că compania din Denver, cea care se auto-declară conștientă ecologic, vinde jachetele A-Cad cu $650, jachetele Brigandine cu $750, pantalonii Purist Bibs cu $550, ochelarii TNF X Smith Mag cu $280 și casca TNF X Smith Code cu $230. Toate aceste produse sunt realizate cu și din petrol.

Și după ce-și cumpără echipamentele de la North Face, unde se duc de regulă schiorii americani? Pe „munții” din Texas, Florida, New Jersey, Oklahoma sau Iowa?! Oricine consultă o listă a primelor 10 destinații preferate pentru schi, va găsi locuri de vis numite Aspen, Vail, Breckenridge, Steamboat Springs ori Telluride, toate în statul Colorado.

Și cum credeți că ajung schiorii în acele locuri minunate? Cu vreo sanie ecologică, trasă de cai?! Per pedes apostolorum?! Cu biciclete de iarnă?! Distanța dintre Denver International Airport și Aspen este de 356 km, până la Telluride sunt 568 km… Cu un SUV se poate ajunge pe serpentinele de la Aspen în circa 4 ore, iar la Telluride, în aproape 7 ore. Sau pot fi folosite aeroporturi locale care fac naveta la Denver.

Potrivit ziarului The Denver Post, în sezonul 2013-2014, pe aeroportul internațional din Denver au debarcat 588.000 persoane, care au contribuit $4,8 miliarde dolari la activitatea economică anuală a statului, o creștere semnificativă față de la cele $2,5 miliarde cheltuite în deceniul anterior. Toate acele debarcări au susținut salariile anuale de $1,9 miliarde a 46.000 persoane din industria turismului.

SUV-urile și avioanele nu merg cu baterii solare sau încărcate de la turbinele eoliene, ci cu petrol.

Ipocrizia afișată a companiei cu conștiință ecologică a fost ironizată și acoperită de ridicol atunci când, pe 4 martie 2021, The Colorado Oil and Gas Association (COGA) a acordat primul ei Customer Appreciation Award lui North Face pentru a fi fost „un client extraordinar al industriei de petrol și gaze”. Înghițind rușinea, North Face a refuzat premiul. Dar eu cred că la anul, compania va începe să producă jachete eoliene, jachete solare și jachete geotermale – fără a utiliza niciun produs petrolier, totul din produse regenerabile, precum frunze de bambus, coajă de copac, coceni de porumb, paie de orez etc. Bineînțeles, oricine va purta aceste lucruri va îngheța de frig iarna, dar, hei, trebuie să înghețe niște persoane cârcotașe ca să te poți bate în piept cu o ditamai cărămidă ecologică.

În timpul „ceremoniei” de acordare a premiului, Dan Haley, președintele și CEO COGA a spus:

Cred că prea des ne gândim la petrol și la gazele naturale doar ca la niște combustibili. Dar uităm adesea câte alte lucruri avem și de care ne bucurăm în secolul al 21-lea și care sunt posibile datorită petrolului și gazelor naturale.

Cu excepția stațiilor de benzină, este posibil să nu existe în lume o industrie mai dependentă de combustibilii fosili decât cea a activităților recreative în aer liber. Din păcate, deși ipocrită și ridicolă, atitudinea companiei North Face nu este unică. De exemplu, Patagonia, un alt retailer important de echipamente recreaționale, declară acum că „criza climatică este business-ul nostru”, deși produsele sale depind masiv de industria petrochimică. Patagonia recunoaște că folosește gazul natural produs prin fracturare hidraulică pentru produsele sale, că folosește petrol pentru transporturi, dar se declară împotriva fracturării!!! Curat murdar, coane Fănică!…

Lucruri similare au declarat – pentru că altfel nu se poate să supraviețuiești în climatul (!) politic actual – și companiile L. L. Bean, Eddy Bauer, Columbia etc.

Un motiv în plus pentru viguroasele, dar ipocritele, poziții climatice ale companiilor de mai sus este acela că produsele lor se adresează cu precădere cumpărătorilor tineri, care, spre deosebire de „bătrâni”, par a fi climate-woke. Serviciilor de PR nu le-a putut scăpa acest detaliu și, pentru a nu deveni o țintă facilă a atacurilor ecologiste, folosesc un dublu-standard: declară că au ambiții climatice, pe de o parte, dar folosesc produsele industriei de petrol și gaze, pe de altă parte. A juca la două capete poate fi un semn de isteție, pentru unii; dar moral este o ipocrizie fără margini.

La conferința privind clima COP26 de la Glasgow, Scoția, sutele de delegați prezenți au rostit discursuri, unele patetice, altele înflăcărate (!), despre necesitatea de a acționa de urgență în ceea ce privește clima. Ei au susținut o serie de inițiative semnificative, inclusiv taxele pe carbon și au făcut promisiuni în numele țărilor pe care le-au reprezentat privind neutralitatea în materie de emisii de CO2 până în 2050 -2070.

Toate bune și frumoase, numai că vorbele nu au fost susținute de fapte. Plecând de la ideea că mersul cu avioanele comerciale este doar pentru oamenii de rând, ăia care plătesc taxele pe care se bazează programele „verzi”, lideri mondiali, membri ai familiei regale și miliardari au venit cu 400 avioane personale pe aeroporturile scoțiene. Această flotilă aeriană a emis mai mult carbon într-o perioadă de 24 de ore decât majoritatea dintre noi într-o viață întreagă. (Fig. 1)

Citeste continuarea pe Contributors.ro

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro