Nominalizări în fruntea UE: tratative şi luptă pentru putere la vârf

Tratativele pentru a desemna noii lideri ai instituţiilor europene vor începe marţi între şefii de stat şi Parlamentul European, angajaţi într-o luptă pentru putere cu final incert. Preşedintele Consiliului, polonezul Donald Tusk, va lansa consultări în timpul unui summit extraordinar organizat pentru a trage învăţăminte din alegerile europene. Va avea mai puţin de o lună pentru a ajunge la un acord cu Parlamentul înaintea summitului din 20 şi 21 iunie, potrivit La Libre, citat de Rador.

„Games of Thrones va începe pentru a desemna pe cine va obţine cutare funcţie”, a comentat duminică seara unul din pretendenţii la preşedinţia Comisiei Europene, olandezul Frans Timmermans, liderul socialiştilor.

Referirea este de rău augur, deoarece serialul de televiziune este povestea unor trădări, comploturi şi masacre al căror deznodământ surprinzător i-a decepţionat pe fani. Poziţiile afişate înaintea summitului i-ar putea da dreptate.

Dreapta pro-europeană a Partidului Popular European (PPE) revendică preşedinţia executivului de la Bruxelles pentru pretendentul sau, bavarezul Manfred Weber.

“Noi am câştigat alegerile şi ‘Spitzenkandidat’-ul PPE, Manfred Weber, va fi preşedintele Comisiei”, a susţinut de duminică seară Joseph Daul, preşedintele PPE, la serata electorală.

PPE îşi va reuni instanţele şi pe şapte din opt şefi de stat şi de guvern ai familiei, pentru a-şi arată sprijinul pentru Weber, înaintea summitului extraordinar…

„Manfred Weber este în poziţie de lider şi noi îl vom ajuta să obţină o majoritate în Parlamentul European”, a anunţat luni preşedinte partidului conservator german, CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer.

Să se evite o criză

Dar PPE este slăbit. El a pierdut 40 de mandate, din care 29 abandonate de CDU-CSU, şi cancelarul austriac Sebastian Kurz a fost răsturnat luni. Suspendat de partid, al optulea lider, ungurul Viktor Orban, îi este ostil lui Manfred Weber.

Mai mulţi lideri vor încerca să convingă PPE să renunţe la candidatul său pentru a evita o criză. Francezul Emmanuel Macron conduce rebeliunea, dar şi el iese slăbit din alegerile europarlamentare. “Macron a pierdut lupta în faţa Marinei Le Pen”, n-au pierdut ocazia să sublinieze mai mulţi oficiali ai PPE, intervievaţi de AFP.

Pentru a realiza ceasta nouă majoritate, Emmanuel Macron contează pe sprijinul a opt şefi de stat şi de guvern din familia liberală şi va căuta sprijinul celor cinci lideri socialişti.

El a cinat luni seară la Paris cu liderul lor, prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, învingător în scrutin. Madridul s-a declarat gata să formeze alianţa între socialiştii şi liberalii europeni, pe care o doreşte preşedintele francez.

Emmanuel Macron urmează de asemenea să stea de vorba înaintea summitului european cu Angela Merkel, care l-a susţinut pe Manfred Weber în timpul campaniei, dar care nu este pentru sistemul cu „Spitzenkandidat”.

Cinci instituţii ale UE îşi vor schimba conducerea în următoarele luni: Parlamentul la începutul lui iulie, Comisia, Înaltul Reprezentant pentru diplomaţie şi Banca Centrală Europeană, în noiembrie, Consiliul la începutul lui decembrie. Un mecanism care trebuie să fie un savant dozaj între ţări mari şi mici, între Est şi Vest şi paritate bărbaţi/femei.

În opinia ministrului afacerilor externe, Jean-Yves Le Drian, “e nevoie în cele două posturi (Comisia şi Consiliul, n.red.) de personalităţi care să aibă forţă (…) şi care să reprezinte de acum înainte puterea europeană”, profiluri care îl exclud pe Manfred Weber, care nu a deţinut niciodată vreo funcţie guvernamentală.

Parlamentul European se pregăteşte şi el de confruntare. Marii câştigtori ai alegerilor europene, Liberalii şi Verzii, contestă automatismul desemnării candidatului grupului celui mai puternic. Dar ei nu vor să li se impună un candidat ales de liderii europeni.

Succesorul luxemburghezului Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene, care era „Spitzenkandidat” al PPE în 2014, va trebui să obţină majoritatea absolută a voturilor din Parlament, adică 376 voturi. Or, pentru asta, va trebui să adune voturile principalelor trei formaţiuni: PPE, socialiştii şi liberalii.

Astfel, şansele lui Frans Timmermans şi ale candidatei liberalilor, daneza Margrethe Vestager, sunt nule, dacă PPE îl menţine pe Manfred Weber şi reciproc. (traducere Rador)