Normele de aplicare a modificarilor la Codul Fiscal/ Consultantul Gabriel Sincu: "Ies in castig cei care obtin venituri profesionale periodic, nu lunar"

Normele la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010 pentru modificarea Codului fiscalavantajeaza pe cei care nu obtin lunar venituri, datorita posibilitatii de a le cumula, care creaza posibilitatea depasirii plafonului de 5 salarii medii pentru care se platesc contributiile – a explicat pentru HotNews.ro consultantul Gabriel Sincu, partener la firma de consultanta fiscala Mazars. Vezi in articol exemple de calcul al cuantumului net si contributiilor care vor fi platite. In plus, „nu este clar cum va beneficia un PFA de ajutorul de somaj – cum se poate decide ca un PFA este somer? Nu exista procedura pentru o astfel de prevedere”.

Pe scurt, avantajul veniturilor periodice este creat implicit de prevederea care plafoneaza plata contributiilor la baza de calcul – 5 salarii medii brute pe economie. Cu ajutorul consultantului Gabriel Sincu, am realizat cateva exemple de calcul al cuantumului net si contributiilor care vor fi platite.

Exemplul 1: pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala, realizate lunar, de 3.000 de lei – venit brut.

• Potrivit normelor, pentru aflarea cuantumului net, se scad din venitul brut cheltuielile deductibile – in exemplul nostru, 20% in sistem forfetar, adica 600 lei. Asadar, cuantumul net la care se refera Normele este cel de 2400 de lei. La aceasta suma se aplica procentele de plata a contributiilor individuale: CAS 10,5%, CASS 5,5%, somaj 0,5%: in total, 16,5%, adica 396 lei.

• Pe de alta parte, din venitul brut de 3.000 de lei platitorul retine 10% – impozit, adica beneficiarul a primit de la platitor 2700 lei. Pentru a afla cu cat ramane efectiv beneficiarul, se scad contributiile de 396 lei din cei 2700: rezultatul este 2304 lei.
• La sfarsitul anului, beneficiarul are asadar venitul net de 2304X12 = 27.648 lei. La aceasta suma se aplica apoi impozitul de 6%.

Exemplul 2: pentru venituri din drepturi de proprietate intelectuala, obtinute o data la 3 luni, de 9.000 de lei – venit brut.

• Potrivit normelor: cuantumul net in momentul declararii, la prima incasare a veniturilor in anul respectiv, este de: 9.000 lei – 20% = 7.200 lei. La aceasta suma se aplica procentele de plata a contributiilor individuale, de 16,5% (in total) adica 1188.

• Pe de alta parte, din venitul brut de 9.000 de lei platitorul retine 10% – impozit, adica beneficiarul a primit de la platitor 8100 lei. Pentru a afla cu cat ramane efectiv beneficiarul, se scad contributiile de 1188 lei din cei 8100: rezultatul este 6912 lei.

Dupa alte trei luni, beneficiarul obtine din nou 9.000 lei – venit brut. \

• Cuantumul net este din nou 7.200 lei. Potrivit normelor, cuantumul net trebuie calculat anual pentru veniturile periodice, asadar 7.200 + 7200 = 14.400. Aceasta suma depasteste plafonul de 5 salarii medii brute pe economie (1836×5= 9180 lei), prin urmare nu se platesc contributii decat pentru diferenta care a ramas pana la 9180 lei: adica 9180 – 7200 = 1980 lei. Beneficiarul va plati de aceasta data procentele de plata a contributiilor individuale, de 16,5% (in total) 326,7 lei.

• Pe de alta parte, din venitul brut de 9.000 de lei platitorul retine 10% – impozit, adica beneficiarul a primit de la platitor 8100 lei. Pentru a afla cu cat ramane efectiv beneficiarul, se scad contributiile de 326,7 lei din cei 8100. Rezultatul este 7777,3 lei.

• Mai mult, daca el mai obtine inca de 2 ori (pentru urmatoarele 6, respectiv 9 luni) venituri brute de 9.000 de lei, dat fiind ca deja cuantumul net insumat al veniturilor a depasit plafonul de 9180 lei, beneficiarul nu mai plateste contributiile individuale. Singura suma care se scade este retinerea de 10% la sursa.

Asadar, la sfarsitul anului, acesta va avea venitul net de: 6912 lei + 7777,3 lei + 8100 lei + 8100 lei = 30.998,3 lei. La aceasta suma se aplica apoi impozitul de 6%.

Comparand cu Exemplul 1, la acelasi venit brut, beneficiarul din exemplu 2 va avea la sfarsitul anului un venit net cu peste 2.000 de lei mai mare.

„Este o poarta larga lasata celor care obtin veniturile periodic, nu lunar. Suntem curiosi daca vor ramane in aceasta forma, in actul normativ final”, a spus Gabriel Sincu. Pe de alta parte, plafonarea bazei de calcul la 5 salarii medii brute pe economie este o masura foarte buna, este un pas important pentru aducerea in legalitate a veniturilor mari pe care le obtin unele persoane.

Pe de alta parte, Sincu spune ca i se pare in neregula faptul ca in Normele mentionate „este clar ca sunt redactate astfel incat sa acopere o mare balbaiala legata de Ordonanta nr.58/2010. Potrivit Ordonantei, la articolul III se mentioneaza ca plata contributiilor revine platitorului de venit, pe cand in Norme se precizeaza ca beneficiarii trebuie sa plateasca aceste contributii – ceea ce mi se pare firesc”, explica expertul fiscal.

O alta chestiune neclara este cum anume vor beneficia persoanele cu venituri profesionale de ajutorul de somaj. „Cum poate fi un liber profesionist somer? Nu exista procedura pentru o asemenea norma legislativa”, remarca Sincu.

In ceea ce priveste definirea activitatilor dependente, din proiectul Normelor la Ordonanta de modificare a Codului Fiscal, exista un criteriu incorect aplicat, in opinia lui Sincu: acela prin care beneficiarul trebuie sa aduca un „capital propriu” pentru a nu fi considerat dependent de platitor. Sincu exemplifica: poate fi vorba despre un expert care deviruseaza computere; acesta vine, isi face treaba – utilizand computerele platitorului, este platit, si pleaca”.

„In mod normal, aceste criterii nu ar trebui sa fie <> pentru beneficiari. Mai degraba ar fi fost util sa apara ca un criteriu Norma metodologica de la finalul listei, deoarece se refera la substanta contractului dintre cei doi, abia acela este un mod de analiza serioasa a felului in care acestia colaboreaza”.

Norma metodologica pentru definirea activitatilor dependente precizeaza: „O activitate poate fi reconsiderata potrivit criteriilor prevazute la art.7 alin.(1) punctul 2.1 drept activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia”.​.