Norvegia pregătește schimbări majore pentru fondul său suveran, cel mai mare din lume

O comisie numită de guvernul de la Oslo a recomandat joi ca Norvegia să permită fondului său suveran de investiții să investească în mari companii occidentale din industria apărării, care sunt în prezent excluse din portofoliul său din cauza implicării acestora în producția de arme nucleare, relatează Reuters.

Organizațiile societății civile au criticat propunerea și alte recomandări ale comisiei, afirmând că acestea reprezintă o diluare a regulilor etice ale fondului și că creează un precedent regresiv, susceptibil să fie urmat de alți investitori internaționali.

Modificarea propusă în privința companiilor din industria apărării, parte a unei reforme ample a regulilor de etică ce guvernează cel mai mare fond suveran din lume, ar putea conduce la investiții de zeci de miliarde de dolari în companii producătoare de armament. Toate modificările de acest fel trebuie adoptate de parlamentul Norvegiei.

Cu active și plasamente în valoare de 2,3 trilioane de dolari, fondul suveran al Norvegiei este cel mai mare fond de investiții din lume.

Fondul suveran al Norvegiei nu poate investi în companii ca Airbus sau Boeing

Regulile actuale ale fondului îi interzic să cumpere participații la companii precum Airbus, Boeing, BAE Systems și Lockheed Martin, pe motiv că acestea contribuie prin diviziile lor de apărare la fabricarea armelor nucleare.

Însă noile reguli propuse ar prevedea o excepție pentru companiile cu sediul într-un stat care deține arme nucleare, în conformitate cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare (TNP), și care este aliat cu Norvegia, țară care a participat la fondarea NATO.

„Acest lucru înseamnă că pot fi reluate investițiile în mai multe companii britanice, franceze și americane din industria armamentului”, a declarat Svein Gjedrem, președintele comisiei, în cadrul unei conferințe de presă.

Crucea Roșie Norvegiană, alături de alte organizații, a condamnat această propunere. „Investind în astfel de arme, transmitem un semnal întregii lumi: aceste arme sunt acceptabile. Acest lucru pune vieți în pericol”, a declarat Grete Herlofson, șefa organizației, într-o declarație scrisă transmisă agenției Reuters.

Modificarea a fost propusă de Jens Stoltenberg

Jens Stoltenberg, care a fost numit în guvernul norvegian ca ministru al finanțelor după ce i-a expirat mandatul în fruntea NATO, solicitase comisiei să revizuiască regulile de etică. El a invocat drepte argumente schimbările din situația securității globale și dependența Norvegiei de umbrela nucleară a NATO.

Alte companii din industria apărării aflate pe lista de excludere a fondului sunt Safran, Thales, BWX Technologies, Northrop Grumman, Fluor, General Dynamics, Huntington Ingalls Industries, Jacobs Solutions, L3Harris Technologies și L&T.

Excluderile ar putea fi menținute în continuare din alte motive de ordin etic, însă comisia a recomandat și modificarea procedurilor prin care se poate lua o astfel de decizie. Propunerea vine la un an după ce administrația președintelui american Donald Trump a criticat fondul pentru retragerea investițiilor din compania americană Caterpillar, din cauza utilizării buldozerelor acesteia în Gaza și în Cisiordania ocupată.

Dacă guvernul minoritar laburist va adopta propunerea comisiei, aceasta ar beneficia de suficient sprijin în parlament pentru a fi aprobată. Ministerul de Finanțe este așteptat să prezinte propriile propuneri în primăvara anului 2027.

Parlamentul Norvegiei a suspendat anul trecut retragerile de investiții ale fondului de stat din considerente etice, la câteva săptămâni după criticile administrației Trump, în așteptarea rezultatului evaluării prezentate joi.

Mai mult de jumătate din activele fondului sunt investite în Statele Unite, iar cele mai mari 10 companii din portofoliu sunt firme de tehnologie, precum Nvidia, Apple și Amazon, care reprezintă împreună peste 20% din valoarea deținerilor de acțiuni ale fondului.

Mai puțină transparență?

Înainte de suspendarea regulilor votată de parlamentul norvegian, un organism independent formula recomandări privind retragerea investițiilor și le transmitea consiliului de administrație al băncii centrale, care avea decizia finală. Consiliul de administrație urma, de regulă, recomandările organismului de etică.

După ce fondul își vindea toate participațiile într-o anumită companie, justificarea deciziei era publicată integral, iar mulți dintre principalii investitori instituționali la nivel mondial urmau exemplul Norvegiei.

Joi, comisia numită de guvern a declarat că, deși organismul de etică ar trebui să continue să existe, acesta nu ar mai trebui să recomande măsuri concrete, ci doar să ofere analize privind încălcările principiilor etice de către companii.

Băncii centrale, care administrează fondul, i-ar reveni decizia de a retrage sau nu investițiile dintr-o companie, de a publica sau nu evaluările organismului de supraveghere, precum și de a stabili momentul publicării și formatul acesteia.

Comisia a adăugat că ar trebui acordată o atenție deosebită celor mai mari companii, întrucât retragerea investițiilor din acestea ar avea un impact mai mare asupra valorii totale a fondului.

Tale Hungnes, liderul organizației de advocacy Future in Our Hands, a declarat pentru Reuters că propunerea comisiei ar transforma organismul de supraveghere etică într-o instituție „fără nicio putere reală”.

„Dreptul internațional și drepturile fundamentale ale omului nu pot deveni mai puțin importante doar pentru că o companie este profitabilă, sensibilă din punct de vedere politic sau dificil de retras din portofoliu”, a spus aceasta.