Noua criză energetică: Războiul din Iran crește profiturile exportatorilor americani de gaze, iar Europa plătește nota

Conflictul din Orientul Mijlociu începe să producă efecte directe pe piețele energetice globale, iar unii dintre cei mai mari câștigători par a fi exportatorii americani de gaze naturale lichefiate (GNL), arată o analiză Euractiv. În timp ce Europa se confruntă cu riscul unei noi crize energetice, companiile energetice din Statele Unite își văd profiturile și valoarea bursieră în creștere accelerată.

• Prețurile petrolului au sărit cu 25-30% luni dimineață la deschiderea piețelor financiare din cauza situației din Orientul Mijlociu
• Efecte au apărut și în sectorul gazului, al cărui preț a sărit dimineață cu 30% în Europa.
• Prețurile la pompă în România continuă să crească. Luni dimineață, în cele cele mai multe stații din București benzina standard costa peste 8,2 lei pe litru.

Criza energetică anterioară a fost provocată de Rusia în 2021, în urma reducerii livrărilor de gaze în Europa, fiind accentuată de invadarea Ucrainei în 2022. Europa a reușit, în ultimii ani, să scape de dependența rusească, căutând noi surse de aprovizionare, inclusiv cu gaze lichefiate din SUA.

Creșterea tensiunilor din jurul Iranului și incertitudinea privind navigația prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume, au dus la scumpirea gazelor și petrolului pe piețele internaționale. În acest context, exportatorii americani de GNL profită de cererea tot mai mare din Europa, potrivit analizei Euractiv.

Acțiunile companiei americane Venture Global au crescut cu aproximativ 30% într-o singură săptămână, în timp ce titlurile gigantului energetic Cheniere Energy, operatorul primului terminal de export de GNL din SUA, au urcat cu circa 7%. În același timp, marjele de profit pe fiecare navă de GNL trimisă spre Europa s-au dublat pe fondul prețurilor mai mari la energie.

Această evoluție marchează rezultatul unei transformări majore din sectorul energetic american. După războiul din Golf din 1981, producția de gaze a Statelor Unite s-a dublat, iar în urmă cu doar un deceniu prima încărcătură de GNL a fost exportată din SUA. Astăzi, America a devenit cel mai mare exportator de gaze lichefiate din lume.

Europa, cea mai expusă economie

Pentru Europa, însă, situația este mult mai complicată. Potrivit economistului Carsten Brzeski de la banca olandeză ING, citat de Euractiv, zona euro este în prezent „cea mai expusă economie majoră” la șocurile energetice generate de conflictul din Orientul Mijlociu.

Economiile europene depind aproape complet de importurile de petrol și, în proporție semnificativă, de gaz natural lichefiat. Aproximativ jumătate din gazul importat de Uniunea Europeană ajunge sub formă de GNL, ceea ce o face extrem de vulnerabilă la perturbările din lanțurile globale de aprovizionare.

Uniunea Europeană ar putea fi nevoită să concureze direct cu alte regiuni pentru volumele limitate de GNL disponibile pe piață, mai ales dacă fluxurile de energie din Orientul Mijlociu sunt perturbate, avertizează directorul executiv al International Energy Agency, Fatih Birol.

Impact direct asupra creșterii economice

Creșterea prețurilor la energie riscă să frâneze redresarea economică fragilă a Europei. Potrivit estimărilor European Central Bank, o majorare cu 20% a prețurilor gazelor ar putea reduce creșterea economică a zonei euro cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în acest an. În paralel, o scumpire cu 14% a petrolului ar produce un efect similar asupra PIB-ului.

Și Fondul Monetar Internațional avertizează că un conflict prelungit în regiune ar putea afecta prețurile globale la energie, sentimentul piețelor financiare și inflația.

Printre cele mai vulnerabile sectoare se numără industria chimică europeană, care depinde aproape complet de materii prime și energie importate, potrivit analizelor realizate de Oxford Economics.

Strâmtoarea Hormuz, punctul critic

Evoluția crizei energetice depinde în mare măsură de situația din Strait of Hormuz, unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru petrolul și gazele din Orientul Mijlociu.

Asigurătorii maritimi au început deja să își retragă acoperirea pentru navele care ar trebui să tranziteze zona, ceea ce crește riscul blocării transporturilor energetice.

Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat într-un interviu că războiul din regiune ar putea „dărâma economiile lumii”. Potrivit acestuia, ar putea dura săptămâni sau chiar luni până când producția de GNL a Qatarului, una dintre cele mai mari din lume, va reveni la normal, după întreruperile provocate de conflict.

Risc geopolitic în lanț

În același timp, evoluțiile geopolitice riscă să amplifice tensiunile globale. Președintele american Donald Trump a trecut de la estimări privind un conflict de câteva săptămâni la cereri de „capitulare necondiționată” a Iranului, sugerând totodată că nu este preocupat de eventualele creșteri ale prețurilor la energie.

Analiștii avertizează că escaladarea conflictului ar putea avea efecte mult dincolo de Orientul Mijlociu. Economista Alicia García-Herrero de la think tank-ul Bruegel atrage atenția că instabilitatea regională ar putea influența și tensiunile din jurul Taiwan, asupra căruia China își afirmă deschis pretențiile.

Cum rămâne Europa vulnerabilă la fiecare criză

Pentru Uniunea Europeană, criza readuce în prim-plan vulnerabilități structurale vechi de decenii. În lipsa unor alternative rapide la importurile de energie, blocul comunitar rămâne expus la șocuri externe.

Pe termen lung, analiștii spun că securitatea energetică a Europei va depinde de accelerarea investițiilor în energie regenerabilă și nucleară, precum și de electrificarea economiei.

În lipsa acestor schimbări, Europa riscă să rămână vulnerabilă la fiecare criză geopolitică care zdruncină piețele globale de energie, în timp ce profitul ajunge în alte părți ale lumii, mai arată analiza Euractiv.