Scumpire-șoc pe piața petrolului: Cum a contribuit efectul Mojtaba și ce ne poate aștepta în lunile următoare
Prețurile petrolului au sărit cu 25-30% luni dimineață la deschiderea piețelor financiare din cauza situației din Orientul Mijlociu, și – chiar dacă după câteva ore creșterea s-a temperat la aproximativ 15% – nivelul cotațiilor este unul nemaiîntâlnit de la jumătatea anului 2022.
- Efecte au apărut și în sectorul gazului, al cărui preț a sărit dimineață cu 30% în Europa. Războiul crește profiturile exportatorilor americani de gaze, iar UE plătește nota.
- Prețurile la pompă în România continuă să crească. Luni dimineață, în cele mai multe stații din București benzina standard costa peste 8,2 lei pe litru. Experții au avertizat Guvernul că „greul abia începe. Stocurile comerciale de țiței și motorină se reduc rapid”.
- Se conturează un adevărat șoc energetic global, similar celui din anii 1970, avertizează analistul Wayne Cole într-un material Reuters intitulat „Faceți plinul la mașină, acum”.
- Strâmtoarea Ormuz: „gâtul de sticlă” care modelează securitatea energetică globală – explicațiile unui profesor român din SUA.
- Consecințele războiului din Orientul Mijlociu sunt „deja o realitate” în Europa, a spus Ursula von der Leyen.
Sortimentul de țiței WTI a crescut cu până 31,4%, atingând la un moment dat un maxim de 119,48 dolari pe baril, iar cel Brent a crescut și cu 29% în primă fază, până la 119,50 dolari pe baril, notează Reuters.
La ora publicării acestui articol, Brent era cotat la peste 107 dolari/baril, adică o creștere de aproximativ 15% și este pe cale să consemneze cea mai mare scumpire zilnică din istorie.
Înainte de creșterile de luni, Brent se scumpise săptămâna trecută deja cu 27%, iar WTI cu 35,6% .
Problemele cu navigația petrolierelor au încetinit deja activitatea de transport maritim și au lăsat cumpărătorii asiatici dependenți de țițeiul din Orientul Mijlociu într-o poziție deosebit de vulnerabilă, deoarece criza se desfășoară în jurul Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul lumii.
Prețurile au înregistrat o scădere după ce Financial Times a scris că miniștrii de finanțe ai Grupului celor Șapte (G7) și Agenția Internațională pentru Energie vor discuta luni despre o eliberare coordonată de rezerve de petrol de urgență, iar Saudi Aramco a oferit țiței printr-o serie de licitații.
Probleme în mai multe state din Golf
„Dacă fluxul de petrol prin Strâmtoarea Hormuz nu se reia în curând și tensiunile regionale nu se calmează, presiunea ascendentă asupra prețurilor va persista probabil”, a declarat Vasu Menon, director general pentru strategie de investiții la OCBC în Singapore.
Irakul și Kuweitul au început să taie din producția de petrol, lucru ce a venit după reducerile de producție de gaz natural lichefiat din Qatar, deoarece războiul a blocat transporturile din Orientul Mijlociu. Analiștii se așteaptă ca Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită să fie nevoite să reducă și ele producția în curând, deoarece nu vor mai avea unde să țină stocurile de petrol.
Întreruperile în activitatea rafinăriilor au continuat din cauza tensiunilor crescânde din regiune, BAPCO din Bahrain anunțând o situație de forță majoră în urma unui atac recent asupra complexului său de rafinării.
De asemenea a izbucnit un incendiu în zona industrială petrolieră Fujairah din Emiratele Arabe Unite, ca urmare a căderii unor resturi de drone, fără a se înregistra victime. Ministerul Apărării din Arabia Saudită a spus că a interceptat o dronă care se îndrepta spre câmpul petrolier Shaybah.
Efectul Mojtaba: Prețurile cresc și din cauza noului ayatollah
Mai mult, prețurile sunt stimulate de anunțul numirii lui Mojtaba Khamenei în funcția de succesor al tatălui său, Ali Khamenei, în calitate de lider suprem al Iranului, ceea ce indică faptul că cei din linia dură rămân ferm la putere în Teheran, la o săptămână de la începutul conflictului cu Statele Unite și Israelul.
„Odată cu numirea fiului fostului lider în funcția de nou lider al Iranului, obiectivul președintelui american Donald Trump de a schimba regimul din Iran a devenit mai dificil de atins”, a declarat Satoru Yoshida, analist de mărfuri la Rakuten Securities.
„Această opinie a accelerat achizițiile, deoarece se așteaptă ca Iranul să continue închiderea Strâmtorii Ormuz și atacurile asupra instalațiilor altor țări producătoare de petrol, așa cum s-a văzut săptămâna trecută”, a spus el, prevăzând că WTI ar putea crește la 120 și apoi la 130 de dolari pe baril într-o perioadă relativ scurtă.
Săptămâni sau chiar luni cu prețuri mai mari la combustibili
Războiul ar putea face ca consumatorii și întreprinderile din întreaga lume să se confrunte cu săptămâni sau luni de prețuri mai mari la combustibil, chiar dacă conflictul început săptămâna trecută se va încheia rapid, deoarece producătorii se confruntă cu instalații avariate, logistică perturbată și riscuri ridicate pentru transportul maritim.
„Următorul semnal va fi dacă se va ajunge în cele din urmă la un punct în care vor trebui să înceapă închiderea sondelor de petrol, ceea ce nu numai că va afecta și mai mult producția, dar va întârzia și răspunsul odată ce conflictul se va calma. Acest lucru ar putea menține prețurile ridicate pentru o perioadă mult mai lungă”, a declarat Daniel Hynes, strateg senior în domeniul mărfurilor la ANZ.
Producția de petrol a Irakului din principalele sale câmpuri petroliere din sud a scăzut cu 70%, până la doar 1,3 milioane de barili pe zi, deoarece nu poate exporta petrol prin Strâmtoarea Ormuz din cauza războiului cu Iranul, au declarat duminică trei surse din industrie. Stocurile de țiței au atins capacitatea maximă, a declarat un oficial al companiei petroliere de stat Basra Oil Company.
De asemenea, Kuwait Petroleum Corporation a început să reducă producția de petrol sâmbătă și a declarat forță majoră pentru transporturi, fără a preciza însă cât din producție va fi oprită.