Reuniunea de urgență a liderilor europeni de la Paris. Ilie Bolojan, după întâlnirea cu Macron: „Securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României / Prezența militară a Franței în România va fi consolidată” / Germania, iritată de ideea trimiterii de trupe de menținere a păcii în Ucraina

După o întâlnire luni cu șapte lideri europeni, președintele francez Emmanuel Macron a organizat miercuri o nouă reuniune pentru a discuta despre Ucraina, considerând că „Rusia reprezintă o amenințare existențială” pentru Europa, notează AFP. Discuțiile au intervenit la o zi după ce diplomații ruși și americani au avut primul contact după declanșarea invaziei în Ucraina, în urmă cu trei ani. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a anunțat că una dintre concluziile reuniunii de la Paris a fost aceea conform căreia cea mai bună formulă pentru rezolvarea crizei din Ucraina este colaborarea dintre țările europene și Statele Unite ale Americii, astfel încât să existe o încetare a focului și o pace justă, care nu se poate face fără participarea Kievului și a UE la masa negocierilor.

• VIDEO Prezența militară franceză din România va fi consolidată, anunță Bolojan după întâlnirea cu Macron: „Am confirmat continuarea cooperării și dezvoltării în zona economică și în industria de apărare”
• VIDEO Bolojan, după discuția convocată de Macron: Securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României. Colaborarea cu SUA poate fi cea mai bună formulă pentru rezolvarea crizei / Pachet important de sprijin
  

Rusia a cerut retragerea SUA din România, în cadrul negocierilor din Arabia Saudită. Cristian Diaconescu: Am fost informați. Nu avem garanții

Zelenski, discuție cu șeful NATO despre garanțiile de securitate. Președintele Ucrainei contează „pe unitatea Europei și pragmatismul Americii”

Premierul suedez: Deznodământul războiului va da un curs securității europene pentru generațiile viitoare

Deznodământul războiului din Ucraina va da un curs securității în Europa pentru „generațiile viitoare”, a declarat miercuri premierul suedez Ulf Kristersson, într-un moment în care liderii europeni fac eforturi să răspundă inițiativelor diplomatice ale președintelui american Donald Trump, scrie AFP.

„În ceea ce privește Ucraina, Europa și lumea se află la o răscruce de drumuri. Modul în care se va încheia războiul din Ucraina va afecta și va da un curs securității întregii Europe pentru generațiile viitoare. Luam acest lucru foarte, foarte în serios”, a declarat Ulf Kristersson în cadrul unei conferințe de presă, după reuniunea de urgență a liderilor europeni convocată de Emmanuel Macron.

Ministrul german al Apărării, iritat de dezbaterea europeană despre trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a criticat miercuri dezbaterea europeană referitoare la trimiterea unor trupe de menținere a păcii în Ucraina, considerând că este vorba despre o discuție prematură în plin conflict în desfășurare, scrie agenția germană de presă DPA.

După comentarii similare venite din partea cancelarului Olaf Scholz și a șefei diplomației germane Annalena Baerbock în ultimele două zile, Pistorius a spus că este „iritat că europeni de toate felurile se întrec acum în a spune ce sunt ei pregătiți să facă sau să nu facă”.

În calitate de cea mai mare țară membră NATO din Europa, Germania cu siguranță va „participa la orice măsură importantă de menținere a păcii”, a declarat Boris Pistorius pentru postul Deutschlandfunk.

Însă ministrul apărării german a argumentat să Europa trebuie să își „țină cărțile aproape de piept” și să dezvolte o poziție unită înaintea potențialelor discuții între președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, consacrate încheierii războiului actual din Ucraina.

Boris Pistorius a spus că nu îi va „spune lui Donald Trump sau Vladimir Putin ce este pregătit să facă” înaintea negocierilor, criticând promisiunea premierului britanic Keir Starmer conform căreia Londra va contribui la o forță de menținere a păcii în Ucraina.

„Nu acum este momentul de a discuta public despre asta”, a adăugat Pistorius, potrivit Agerpres.

Luni, după summitul informal desfășurat la Paris, cancelarul german Olaf Scholz a apreciat drept „complet prematură și iritantă” o dezbatere privind trimiterea unor forțe de menținere a păcii în Ucraina, care să vegheze la o încetare a focului.

„Am convenit, de asemenea, că e nevoie în perioada imediat următoare de unitate și coordonare între țările noastre. Diversitatea în perioade normale, în Uniunea Europeană, este un lucru bun, a fost un câștig, dar într-o situație de criză, cum a fost, de exemplu, coronavirusul sau cum avem acum, este evidentă nevoie de coordonare în așa fel încât să acționăm mai rapid, să putem să avem un plan de acțiune, care să aibă în vedere sprijinirea în continuare a Ucrainei, sens în care s-a convenit inclusiv pregătirea unui pachet important de sprijin în perioada imediat următoare în așa fel încât el să poată fi adoptat la primul Consiliu European”, a mai declarat Ilie Bolojan miercuri seară.

Bolojan a mai punctat că „pacea justă nu se poate face fără participarea Ucrainei şi a UE la negocieri”.

„Securitatea Ucrainei este și securitatea Europei și a României”, a declarat miercuri seară președintele interimar al României, Ilie Bolojan, la Paris.

El a prezentant concluziile reuniunii despre Ucraina şi securitatea europeană, la care a participat în această seară.

Preşedintele interimar a spus că la întâlnirea cu preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a fost reconfirmat Parteneriatul strategic dintre cele două ţări şi a anunţat că prezenţa militară franceză în România va fi consolidată în perioada următoare.

„Ne-am asigurat încă o dată că aşa cum Franţa a fost alături de România în momentele foarte importante ale ţării noastre şi astăzi rămâne alături de noi. Am reconfirmat Parteneriatul strategic cu Franţa. De asemenea, am reconfirmat încă o dată stabilitatea prezenţei militare franceze în România, la solicitarea ţării noastre. Avem un contingent important francez care contribuie alături de celelalte contingente ale ţărilor aliate, ale Statelor Unite la securitatea ţării noastre şi am confirmat că această prezenţă va fi consolidată în perioada următoare. Am confirmat continuarea cooperării şi dezvoltării în zona economică şi în industria de apărare, având în vedere nu doar necesităţile regionale, dar şi posibilitatea ca această industrie să fie un pol de dezvoltare în România în anii următori. Îi mulțumesc președintelui Macron pentru această întâlnire și pentru prietenia față de țara noastră”, a spus Ilie Bolojan.

„Securitatea Ucrainei este şi securitatea Europei şi a României. În aceşti ani (după invazia rusă începută în 2022, n.r.) scutul nostru a fost NATO”, a adăugat președintele interimar al României.

„E important să nu avem doar o încetare a focului, ci să avem o pace justă şi echitabilă, care nu se poate face fără participarea Ucrainei şi a UE”, a punctat Ilie Bolojan.

Citiți aici principalele declarații ale lui Ilie Bolojan.

Președintele francez se va întâlni cu Trump la Washington săptămâna viitoare, anunță Waltz

Președintele francez Emmanuel Macron se va afla săptămâna viitoare la Washington, DC, pentru discuții cu președintele Donald Trump, a declarat miercuri consilierul pentru securitate națională al SUA, Mike Waltz, în timpul unui interviu la Fox News.

Casa Albă a afirmat anterior că premierul britanic Keir Starmer va fi și el la Washington săptămâna viitoare pentru consultări cu Trump.

Întâlnirile anunțate vin în contextul în care liderii europeni se străduiesc să se alinieze pe o poziție comună, pe fondul încercării lui Trump de a intermedia un acord de pace în Ucraina, care a inclus discuții cu Rusia marți la Riad, discuții la care Europa nu a fost invitată să ia parte, notează CNN.

Zelenski: „Nu-i putem permite lui Putin să înșele din nou pe toată lumea”

Președintele Volodimir Zelenski spune că toți partenerii Ucrainei trebuie să „înțeleagă clar” că garanțiile puternice de securitate pentru Kiev reprezintă o prioritate pentru asigurarea unei păci cu Rusia.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua de socializare X, președintele Ucrainei a anunțat că a avut discuții „bune și substanțiale” cu șeful NATO, Mark Rutte.

„Mesajele cheie se aliniază obiectivului nostru de a obține o pace garantată, nu doar o încetare temporară a focului”, a precizat liderul de la Kiev.

„Trebuie să existe siguranța că, în câteva luni sau ani, Putin nu se va întoarce cu războiul său”, a adăugat președintele ucrainean.

I had a good and substantive conversation with NATO Secretary General Mark Rutte @SecGenNATO.

I shared details of my meeting with President Erdoğan, where we discussed Türkiye’s role in providing security guarantees. Ukraine needs broad representation from countries: Europe,…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) February 19, 2025

Zelenski nu s-a referit însă, în postarea lui, la ultimele acuzații făcute de Donald Trump, care a afirmat mai devreme că președintele Ucrainei este un „lider teribil de slab” și un „dictator fără alegeri”.

Danemarca a anunțat că își mărește bugetul pentru apărare cu 5,5 miliarde de lire sterline în următorii doi ani pentru a remedia deficiențele militare, a anunțat miercuri prim-ministrul țării, potrivit Sky News.

Mette Frederiksen a afirmat că țara are nevoie de o „reînarmare masivă” pentru a evita războiul.

„Lumea pare neliniștită? Da. Există motive să credem că această situație se va termina curând? Nu”, a spus ea.

„Există un singur mesaj pentru șeful apărării: Cumpărați, cumpărați, cumpărați”, a adăugat premierul danez.

Danemarca și restul țărilor NATO au fost supuse presiunilor președintelui american Donald Trump pentru a-și spori capacitățile militare și a nu se mai baza pe banii americani.

Cele mai recente creșteri înseamnă că Danemarca va cheltui mai mult de 3% din PIB pentru apărare. Ghidul NATO sugerează că fiecare stat membru ar trebui să cheltuiască cel puțin 2% din PIB pentru apărare.

Ne vom apăra dreptul la existență – ministrul ucrainean de externe

Ministrul ucrainean de externe afirmă că poporul său și președintele Volodimir Zelenski „au refuzat să cedeze presiunii lui (Vladimir) Putin. Nimeni nu poate forța Ucraina să renunțe”.

Într-o postare pe rețeaua de socializare X, Andrii Sîbiga a scris că Ucraina „a rezistat celui mai îngrozitor atac militar din istoria modernă a Europei și celor trei ani de război total”.

„Ne vom apăra dreptul de a exista”, a insistat el, potrivit BBC News.

Reacția lui a venit la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a atacat dur modul în care Zelenski conduce țara.

Într-o postare pe Truth Social, Donald Trump a scris că Zelenski „ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.

„Gândiți-vă, un comediant de succes modest, Volodimir Zelenski, a convins Statele Unite ale Americii să cheltuiască 350 de miliarde de dolari pentru a intra într-un război care nu putea fi câștigat, care nu trebuia să înceapă niciodată, dar un război pe care el, fără SUA și „TRUMP”, nu îl va putea rezolva niciodată. Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde de dolari mai mult decât Europa, iar banii Europei sunt garantați, în timp ce Statele Unite nu vor primi nimic înapoi”, scrie Trump.

„Refuză să aibă Alegeri, este foarte jos în sondajele ucrainene și singurul lucru la care s-a priceput a fost să-l joace pe Biden „ca pe o vioară”. Un dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară. Între timp, negociem cu succes încheierea războiului cu Rusia, lucru pe care toți admit că numai „TRUMP” și administrația Trump îl pot face. Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea, iar Zelenski vrea probabil să mențină „trenul cu bani” în mișcare. Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică, țara sa este distrusă, iar MILIOANE de oameni au murit inutil – Și așa continuă…..”, mai scrie Trump.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a respins afirmația lui Trump potrivit căreia Kievul a „început” luptele.

„Nimeni în afară de Putin nu a început sau nu a dorit acest război în inima Europei”, a spus oficialul german.

Ea a adăugat că „lucrăm cu toate forțele noastre pentru a consolida și mai mult Ucraina”, relatează AFP.

Cât adevăr este în ultimele declarații făcute de Donald Trump despre războiul din Ucraina

Ucraina trebuie să facă parte din orice discuții privind viitorul său, a declarat miercuri premierul canadian Justin Trudeau, înainte de o întâlnire privind conflictul și securitatea europeană găzduită de Franța

„Este un principiu fundamental pentru Canada și pentru marea majoritate a aliaților noștri… Nimic despre Ucraina fără Ucraina”, a spus Trudeau, citat de The Guardian.

Vladimir Putin, prima reacție după negocierile dintre Rusia și SUA: „Nu exclude nimeni Ucraina”

La această oră începe al doilea summit de la Paris privind securitatea Europei și rezolvarea conflictului ruso-ucrainean.

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a fost primit la Palatul Élysée de Emmanuel Macron.

Purtătoarea de cuvânt a guvernului francez, Sophie Primas, a declarat miercuri, când a fost întrebată despre comentariile președintelui american Donald Trump, care a sugerat că Ucraina este de vină pentru invazia sa de către Rusia și războiul rezultat, că Franța nu a înțeles logica declarațiilor făcute de liderul de la Casa Albă, potrivit Reuters.

Știrea inițială: Macron urmează să prezideze o reuniune cu „mai multe state europene și non-europene” în jurul orei 17:00, ora României, a anunțat liderul francez.

Miercuri dimineață, Palatul Elysée nu a precizat detaliile acestei noi reuniuni și nici participanții la aceasta, referindu-se doar la o „reuniune informală prin videoconferință” în prezența președintelui interimar al României, Ilie Bolojan.

După ce a reunit greii Uniunii Europene, Emmanuel Macron se va adresa celor 27 de state membre ale blocului comunitar până la sfârșitul săptămânii.

Semn al unui adevărat sentiment de urgență, luni „a existat o convergență foarte puternică pentru a spune că Rusia constituie o amenințare existențială pentru europeni”, a subliniat președintele francez.

Europa trebuie, de fapt, să se urce într-un tren deja pornit în mare viteză din dorința președintelui american Donald Trump de a negocia pacea în Ucraina doar cu Vladimir Putin, iritându-l chiar și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Franța nu vrea să trimită trupe în Ucraina

Pe lângă consensul privind amenințarea rusă, există dezbateri aprinse în Europa cu privire la modul de a răspunde la aceasta, în special între susținătorii și adversarii unei desfășurări militare în Ucraina pentru a impune o posibilă încetare a luptelor.

„Franța nu se pregătește să trimită trupe terestre, beligerante într-un conflict, pe linia frontului”, a dat asigurări marți Macron, parcă pentru a stinge orice potențială controversă.

„Nimeni nu vrea astăzi să trimită trupe în Ucraina. Acest lucru nu este deloc de actualitate”, a adăugat miercuri Jean-Noël Barrot, șeful diplomației franceze, la postul de radio RTL.

Dar „dacă rămânem orbi la amenințare, linia frontului se va apropia tot mai mult de frontierele noastre și într-o zi sau alta vom fi târâți spre război”.

Noi sancțiuni împotriva Rusiei

Miercuri, la Bruxelles, ambasadorii celor 27 de state membre ale UE au aprobat un al 16-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.

În același timp, Washingtonul a părut dornic să îi asigure pe europeni că nu se va ajunge la un acord în întregime pe cheltuiala lor.

Secretarul de stat american Marco Rubio a fost de acord că UE va avea un loc la masa negocierilor, fie și numai în ceea ce privește problema sancțiunilor.

Și emisarul președintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg, a sosit miercuri la Kiev pentru prima sa vizită de la numirea sa.