Noul cod rutier în Italia: un român a obţinut suspendarea sechestrului pe maşină

O decizie crucială în cazul românilor afectaţi de modificările codului rutier italian: pe 13 martie, un judecător din Milano a suspendat sechestrarea unei maşini înmatriculate în România, ca urmare a noilor prevederi ale codului rutier italian.

„Am obţinut restituirea talonului de circulaţie şi de ieri (14 martie, n.red) am început din nou să circul cu maşina, spune pentru HotNews.ro Radu Masarie, şoferul amendat în decembrie, care a făcut recurs la măsura aplicată de poliţie – Este un pas important, însă nu putem spune că e vorba de o victorie finală: aşteptăm sentinţa finală, în luna iunie. Vreau să mulţumesc cabinetului de avocatură care m-a susţinut şi care a pregătit recursul. Din păcate, cazul meu este singular: eu am putut face recurs pentru că am plătit 712 euro ca o cauţiune, însă sutele de români care au plătit amenda redusă, de 500 de euro, nu pot face recurs, ca mine”.

Am discutat cu Doru Badea, avocat român stagiar la Bologna, care a făcut parte din echipa de avocaţi care a pregătit recursul şi a obţinut suspendarea sechestrului. Badea a reconstruit pentru HotNews.ro pas cu pas demersurile care au condus la obţinerea unei prime victorii în ceea ce priveşte aplicarea noilor măsuri din codul rutier italian, considerate „discriminatorii şi ilegitime”. Pe 26 iunie judecătorul italian care se ocupă de caz ar putea înainta documentaţia la Curtea Constituţională, pentru a se constata dacă modificările legii sunt sau nu constituţionale.

• Cum a fost depus recursul

Radu Masari, din Iaşi, este unul din români care au fost opriţi de poliţiştii italieni în luna decembrie, imediat după intrarea în vigoare a măsurilor impuse de codul rutier cu privire la maşinile cu numele străine. HotNews.ro a relatat pe larg episodul în care a fost implicat românul. Poliţiştii din Milano i-au dat amendă, i-au retras talonul şi i-au pus sechestru administrativ (fermo amministrativo) pe autoturism. Radu Masarie a plătit amenda de 712 euro, dar a decis să facă recurs, sfătuit de un avocat stagiar român, Doru Badea.

„După episodul din 13 decembrie am primit mandat de la Radu Masarie să ne ocupăm de recurs, ne spune Doru Badea. Cazul a fost luat în primire de cabinetul de avocatură Pierfrancesco Uselli din Bologna, unde îmi desfăşor activitatea. Împreună cu colegii avocaţi, am examinat legea şi am redactat recursul, insistând pe două aspecte: neconstituţionalitatea noii normative şi discriminarea cetăţenilor străini. Documentaţia a fost depusă la Judecătoria din Milano, care are competenţa teritorială. Ni s-a dat primul termen de judecată: 13 martie, termen solicitat de noi prin aplicarea procedurii de urgenţă. Am cerut suspendarea imediată a măsurii de fermo amministrativo (oprirea din circulaţie a maşinii, n. Red) impusă de articolul 93 / 7 bis din Codul rutier. La propunerea mea, biroul a decis ca să ofere susţinere legală gratuită românului, fiind decontate doar cheltuielile legate de costurile administrative şi transport Bologna – Milano”.

• „Judecătorul ar putea trimite actele la Curtea Constituţională”

Pe 13 martie a sosit hotărârea judecătorului: „am obţinut suspendarea aplicării sechestrului administrativ, până la pronunţarea sentinţei. De asemenea, judecătorul a decis restituirea talonului de circulaţie. E un rezultat foarte important: decizia judecătorului arată că motivaţiile aduse sunt considerate întemeiate, altfel recursul ar fi fost respins din start, imediat. Mai mult, până pe 26 iunie, data la care este aşteptată sentinţa, judecătorul va examina posibilitatea de a trimite actele la Curtea Constituţională, în vederea evaluării cu privire la legitimitatea noilor prevederi ale Codului Rutier”.

Ce se întâmplă cu şoferii români care au plătit amenda redusă, de 500 de euro? „Din păcate, în cele mai multe cazuri, şoferii au plătit amenda redusă, de 500 de euro. Acest lucru echivalează cu recunoaşterea infracţiunii şi cu renunţarea la recurs! În cazul în care Curtea Constituţională va fi sesizată şi va decide că normativa este neconstituţională, cei vizaţi ar putea demara procese în care să ceară despăgubiri”, ne-a mai precizat Doru Badea.