Noul culoar pe care se întrec PSD și PNL. „Au intrat în capcana voturilor ieftine și se vor păcăli” / Câteva observații despre durele poziționări recente ale liberalilor și pesediștilor

Cu un an înainte de alegeri, PSD și PNL s-au lansat în campanie electorală și se luptă cu corporațiile care sunt „dușmanii poporului” pentru binele românilor. Dincolo de AUR care își promvează politica anti-sistem și merge pe culoarul vechiului electorat PRM-ist, pe scena politică românească, PSD și PNL au intrat deja în logica electorală și încearcă să joace cartea periculoasă a naționalismului.

Pe de o parte, PSD își pregătește programul de guvernare și lansează dezbaterea impunerii unei taxe de solidaritate a companiilor mari arătând cu degetul cum acestea „au acumulat averi” și „au facut profituri uriașe” pe spinarea românilor.

În debutul lui 2023, președintele PSD Marcel Ciolacu scria pe pagina sa de Facebook că „în România este nevoie de o taxă de solidaritate pentru tot ceea ce înseamnă averi acumulate pe fondul crizelor din ultimii doi ani, prin profituri cu adevărat nesimțite”.

Mesajul lui Marcel Ciolacu este că sub conducerea PSD „statul va aduna resursele necesare pentru a ajuta atât milioanele de români care se confruntă cu criza costului vieții, cât și companiile românești, în special IMM-urile”.

De cealaltă parte, PNL a înțeles că pentru a ține pasul în fața electoratului trebuie să pluseze pe tema taxei de solidaritate. După un schimb de replici publice prin care liberalii spuneau că nu sunt de acord cu taxa de solidaritate, prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan iese la rampa în scandalul taxării OMV și lansează acuzații asupra marilor corporaţii care „pur şi simplu sfidează statul român şi scot profiturile în afara graniţelor de ani şi ani de zile şi nimeni nu face nimic”.

Tema taxei de solidaritate este doar cel mai recent exemplu pentru că în ultima perioadă atât PSD cât și PNL s-au întrecut în abordări care mai de care mai naționaliste.

Un alt episod de menționat este cel al deputatul PNL Pavel Popescu care înaintea Consiliul JAI amenința cu legi împotriva firmelor austriece și olandeze, dacă România nu este acceptată în Schengen. Si lista poziționarilor și declarațiilor naționaliste continuă.

O altă temă intens speculată de politicieni este cea a „ținutului secuiesc”. În urmă cu câteva zile, ministrul Afacerilor Externe Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, l-a chemat pe ambasadorul Ungariei la București pentru a dat explicații în legătură cu declarațiile preşedintelui Comisiei pentru Politică Externă din Parlamentul Ungariei privind pretinsa îngrădire de către România a dreptului arborării drapelului aşa-zisului ţinut secuiesc.

Naționalismul și patriotismul în politica românească – ce înseamnă și ce efecte pot avea

Tema luptei împotriva împotriva străinilor nu este una nouă în politica românească. A folosit-o cu succes Corneliu Vadim Tudor în anii 90, o formă camuflată de anti-capitalism care este justificat prin elemente sociale sau naționale. Tot atunci și acolo regăsim și „conspirația multinaționalelor” și „conspirația străinilor”.

„Naționalismul nu este patriotism, ci este un sentiment închis de ostilitate față de ceilalți câtă vremea patriotismul este o exprimare a unui sentiment de apartenență plenar care nu presupune eliminarea celorlalți. Naționaliștii pun foarte multe lucruri în stereotip, nu dezvoltă gândirea critică, nu dezvoltă cetățenia. Naționaliștii renunță la cetățenia lor și devin pur și simplu parte a tribului, forme primitive de participare politică. Unii politicieni vor să le folosească atunci când vor să câștige voturi ușor”, explică politologul Cristian Pîrvulescu pentru HotNews.ro.

Pîrvulescu atrage atenția asupra faptului că PSD și PNL abordează și speculează greșit teoriile conspiraționiste marșând sub umbrela naționalismului și patriotismului.

• „Vedem că șeful SRI ne explică cu seninătate că este bun un naționalism și este chiar liberal să-l promovezi. Pentru a-și justifica teoria îl citează pe Fukuyama care ar fi spus așa ceva (cel mai probabil Hellvig a scos din context). De remarcat este că discursul lui Hellvig stă la baza ieșirilor politicienilor centrat pe valorile patriotice ca fiind un discurs important pentru întărirea coeziunii naționale. Este un discurs de secol XIX care nu are niciun fel de eficacitate în secolul XXI. Este dovada de amatorism politic”, explică politologul.

Ce șanse sunt ca PSD și PNL să contabilizeze mesajele naționaliste în voturi

Cristian Pîrvulescu consideră că PSD și PNL nu vor avea câștig de cauză dacă vor marșa pe un mesaj ultrapopulist. Electoratul anti-sistem nu va vota PSD și PNL pentru că acesta este preluat de clona PRM-ului și varianta modernă a acestuia – AUR: „Partidele sistem au intrat în capcana voturilor ieftine și se vor păcăli pentru că voturile ieftine se vor duce la cei care sunt credibili când susțin astfel de mesaje”

Politologul atrage atenția că politicienii fac o confuzie și se ghidează greșit după numărul de urmăritori pe rețelele sociale. „Politicienii partidelor sistem confundă numărul de urmăritori pe rețele sociale, pe Tik-Tok cu votanții care sunt de acord cu ei. Nu există nicio legătură cu cei care urmăresc un politician și voturile pe care aceștia le vor da. Nu s-a stabilit nicio legătură cauzală între aceste lucruri. Dacă se vor uita vor constata că aceleași persoane sunt deschise față de politicieni care au poziții diametral opuse. Altfel spus este doar un gest de confirmare a unor stereotipuri iar politică bazată pe stereotipuri este o politică periculoasă. Politica este rațională nu emoțională”, explică Pîrvulescu.

De asemenea, profesorul subliniază că politicienii care „confundă online-ul cu viața reală și like-urile cu voturi nu înțeleg că viața politică se construiește la firul ierbii cu militanții partidului”.

Cum arată percepția publică și realitatea socială

Strategia partidelor sistem PSD și PNL pornește de la măsurătorile și analizele care se reflectă din sondaje, cum arată realitatea socială și așteptările românilor față de clasa politică și guvernanți. Partidele politice știu că în ultima perioadă percepția populației arată o întoarcere spre naționalism în diverse grade.

Directorul INSCOP Reserch Remus Ștefureac subliniază că, potrivit analizelor sociologice din 2022, două treimi din românii, mai exact 75% cred că economia românească este controlată de companii străine.

„Partidele culeg informațiile din societate, percepțiile, reprezentările, așteptările și fricile colective și le transformă fie în mesaje politice, în poziționări și ulterior și în politici publice”, explică pentru HotNews.ro, directorul Inscop Research, Remus Ștefureac.

O evoluție a percepție a populației în ultimii ani arată o întoarcere spre național în diverse grade. Există o parte a populației care este minoritară care are opinii și o abordare mai extremă. Este vorba de un bazin de 15%-20% din populație care este preluat și valorificat de AUR.

• „75% dintre români consideră că economia este controlată de companii străine în folosul altor țări. Aici sunt și tendințe conspiraționiste, dar sunt și realități obiective legate de prezența capitalului străin în România dar sunt și niște nuanțări. Două treimi dintre români consideră că firmele străine dau salarii mai bune decât salariile românești și aduc o plus valoare prin investițiile pe care le fac în economia românească. Nu vorbim despre o atitudine extremistă sau dusă la extrem a majorității populației ci vorbim de așteptare legitimă de tot ceea ce înseamnă interes național care se se vadă în politici publice și în economia României”, explică Remus Ștefureac.

Directorul Inscop subliniază însă că aceste tendințe nu subminează încrederea românilor în Uniunea Europeană și atașamentul românilor față de NATO și UE. „Am constatat o prăbușire și o pondere a românilor care și-ar dori un RO-EXIT, o ieșire a românilor din Uniunea Europeană. Dacă în urmă cu doi ani aceasta creștere era la vreo 25%, astăzi vorbim de procente care se duc de procente care se duc spre 10%”, explică sociologul.

Cu alte cuvinte există o așteptare a românilor pentru mai multă competență a clasei politice care să traducă interesul național în politici economice benefice pentru populație.

Cum văd românii responsabilitatea politică si cum ar trebui să o aplice politicienii

În urma cercetărilor sociologice reiese că românii își doresc „o apărare a intereselor naționale în cadrul Uniunii Europene mult mai apăsată așa cum o fac toate celelalte state și ceea ce resimt în acest moment este că România nu-și apără interesele foarte eficient”.

• „Este o critică la adresa reprezentanțiilor României este și o dorință legată de modul în care știm să ne promovăm propria agendă în cadrul UE. Aici este așteptarea cea mai mare și aici partidele mari trebuie să ofere o abordare moderată pentru că o alunecare spre zonele de extremă și un populism asociat să spunem unor tendințe naționaliste nu ar face decât să perverteacă așteptarea legitimă a populației și, în loc să ofere soluții pragmatice pentru promovarea intereselor naționale, oferă pâine și circ ceea ce nu ar ajuta pe nimeni”, explică sociologul.

Totodată, directorul INSCOP Reserch subliniază că în loc de atacurile la adresa companiilor cu capital străin, politicienii ar trebui să vorbească mai mult despre ceea ce înseamnă guvernare corporatistă inclusă în companiile de stat pentru că performanța n„u se corelează cu numirile politice în consiliile de administrație”.

„O responsabilitate de acest tip și promovarea interesului național tocmai asta ar însemna. Să vorbim de creearea unor mari compani, să încurajăm investitori privați din România prin politici coerente și prin politici care să aibă legătură cu tot ceea ce însemană performanță într-o economie de piața”, concluzionează Ștefureac.

.