Noul motor-surpriză al inflației descoperit de Banca Națională

România are o problemă serioasă: nu găsește suficienți oameni bine pregătiți pentru multe locuri de muncă. Când firmele nu găsesc angajați, ele reacționează simplu: fie măresc salariile ca să păstreze oamenii pe care îi au; fie încearcă să nu reducă personalul, chiar dacă le cresc costurile. Aceste salarii mai mari ajung să se transforme, în timp, în prețuri mai mari, arată un studiu publicat miercuri de Banca Națională.

Cât de mult a alimentat lipsa forței de muncă inflația?

Mădălin Viziniuc (senior economist în cadrul Direcției Studii economice din Banca Națională a României), care este autorul studiului, arată că, în ultimii 7 ani deficitul de forță de muncă a contribuit în medie cu aproximativ 3 puncte procentuale la inflația anuală;

Documentul mai arată că aproximativ 56% din creșterea salariilor se transmite în prețuri.

Pe scurt: Când salariile cresc din cauza lipsei de angajați, mai mult de jumătate din această creștere ajunge în facturile consumatorilor.

Studiul utilizează datele a aproximativ 11 000 de companii nefinanciare din România. Acesta este reprezentativ cu privire la dimensiunea firmelor, distribuția regională (NUTS 2-digit), precum şi pentru sectorul de activitate (secțiuni CAEN).

Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:

Ce fac concret firmele?

Analiza pe date reale de firmă arată că firmele care nu găsesc personal calificat plătesc salarii cu peste 10% mai mari decât cele care nu au această problemă.

Și chiar și atunci când numărul de angajați rămâne relativ stabil, firmele preferă să plătească mai mult decât să riște să le plece oamenii.

E drept, modelul folosit de BNR arată că nu toate firmele reacționează la fel atunci când cresc salariile. În unele sectoare, firmele schimbă mai greu prețurile (au contracte pe termen lung sau concurența e foarte mare).

„Un exemplu în acest sens este dat de serviciile recreative, unde impactul deficitului de forță de muncă este aproape cel mai înalt din economie, însă transmisia efectelor acestuia asupra dinamicii prețurilor este limitată, în comparație cu alte ramuri, cum ar fi industria alimentară”, se arată în studiu.

În industria alimentară, salariile mai mari se văd mai repede în prețuri. Simplificând, pâinea și produsele alimentare reacționează mai rapid la creșterea costurilor.

Deficitul de forță de muncă e o problemă structurală, nu temporară

Deficitul de forță de muncă nu e un fenomen temporar. El vine din: emigrație masivă; populație în scădere; educație insuficient adaptată pieței muncii și o rată mică de participare la muncă.

Viziniuc construiește un model complex care arată cum:

Lipsa angajaților → crește salariile

Salariile mai mari → cresc costurile firmelor

Costurile mai mari → cresc prețurile

Creșterea prețurilor → apare inflație persistentă

Efectele sunt și mai puternice dacă firmele depind mult de importuri, dacă sectoarele sunt slab conectate între ele, sau dacă nu pot înlocui ușor munca cu tehnologia.

Ce înseamnă asta pentru BNR

Pentru BNR, concluzia este clară: Dacă inflația este alimentată de lipsa forței de muncă (o problemă structurală), banca centrală trebuie să fie prudentă și să țină dobânzile suficient de sus pentru a preveni o spirală salarii–prețuri.