Noul presedinte al Cehiei a depus juramantul. "Ateul tolerant" Milos Zeman promite ca va ii va uni pe cehi

Milos Zeman a depus vineri juramantul in calitate de presedinte al Cehiei promitand ca va fi „unificatorul” tarii, transmite Wall Street Journal. Inaugurarea sa a venit la doar o zi dupa ce fostul sef al statului, Vaclav Klaus, si-a incheiat oficial mandatul. Luni, Camera superioara a parlamentului de la Praga a votat pentru suspendarea din functie a lui Klaus sub acuzatia de tradare, o decizie in mare parte simbolica, insa care a demonstrat din nou tensiunea crescuta dintr-o societate puternic divizata.

De altfel, in discursul sau inaugural tinut la Prazsky hrad, Zeman a afirmat ca urmareste sa uneasca cele zece milioane de cehi actionand ca un „moderator si un comunicator, nu ca un judecator”. Agenda sa se concentreaza de altfel pe aducerea impreuna a taberelor divizate din tara, dupa o perioada turbulenta de contractie economica si polarizarea sociala sub predecesorul sau, Vaclav Klaus.

Zeman, primul presedinte ceh ales direct de catre cetateni, are un mandat de cinci ani. El este al treilea presedinte al Cehiei de la Revolutia de catifea. Inaintea lui Klaus, seful statului a fost Vaclav Havel.

Obiectivele noului lider de la Praga

Noul presedinte a afirmat ca mandatul are trei obiective fundamentale:

* calmarea si stabilizarea scenei politice din Cehia. „Sunt pe deplin constient ca, fara sustinerea publicului, acest obiectiv nu poate fi atins”, a afirmat Zeman in discursul sau, adaugand ca va fi „un mediator neutru”.

El a declarat ca va sprijini eforturile profesorilor, oamenilor de stiinta, primarilor, artistilor si sportivilor (despre care a afirmat ca sunt categorii subapreciate), pentru a evidentia contributiile lor la dezvoltarea comunitatii, in speranta de a construi o societate mai puternica. „Cheia prosperitatii este o etica a muncii neobosita”, a afirmat Zeman.

* adoptarea legislatiei care impune functionarilor publici declararea averii si a originii acesteia. In ciuda muncii grele si a rabdarii deovedite de milioane de cehi, natiunea trebuie sa se ridice deasupra lacomiei si a relatiilor ascunse, mai ales intre oamenii de afaceri ce actioneaza precum mafiotii si sunt „paraziti” ce afecteaza economia si pe cetateni, a spus Zeman. El a adaugat ca va cere ambelor camere ale parlamentului de la Praga sa adopte legislatia care impune oficialilor si functionarilor publici sa-si declare averea si modul in care au dobandit-o.

„Cea mai buna aparare impotriva afacerilor mafiote este declararea completa a averilor si a veniturilor”, a adaugat seful statului.

* eliminarea miscarilor neo-naziste. Zeman a promis ca va incerca „sa scape tara de extremistii neo-nazisti”, despre care sustine ca sunt prezenti „in toate orasele”.

O alta problema pe care si-a propus sa o abordeze este aceea „a unui element fara scrupule al media cehe” care actioneaza „cu cunostiinte minime si cu opinii maxime”. „Wall Street Journal” a precizat ca aceasta a fost prima remarca din discursul lui Zeman care a starnit ropote de aplauze din partea sutelor de parlamentari si functionari prezenti in sala Vladislav a Castelului Praga.

Publicatia noteaza ca, la finalul discursului sau care s-a concentrat strict pe probleme domestice, fara niciun fel de mentiune a Uniunii Europene sau a afacerilor internationale, noul lider ceh s-a autodeclarat un „ateu tolerant”. Cu toate acestea, el si-a incheiat prezentarea cu o rugaciune: „Doamne, da-mi curajul sa muncesc pentru a schimba acele lucruri care pot fi schimbate. Doamne Dumnezeule, da-mi umilinta ca sa nu incerc sa schimb acele lucruri ce nu pot fi schimbate. Si, Doamne, da-mi intelepciunea sa pot face distinctia intre cele doua”.

„Wall Street Journal” aminteste ca Zeman (68 de ani) a fost premier si lider al Partidului Social-Democrat intre 1998-2002, el conducand un guvern minoritar controversat, care a incheiat o intelegere cu rivalii din Partidul Civic Democratic condusi de Vaclav Klaus. Acesta a fost momentul despre care multi analisti spun ca a dus la inflorirea coruptiei in sectorul public din Cehia.

Zeman a parasit Partidul Social Democratic in martie 2007, din cauza conflictelor de la varful formatiunii, fondand un nou partid in octombrie 2009, Partidul Drepturilor Civice.

Zeman (nu) e diferit de Klaus

Intr-un portert pe care il face noului presedinte, „The Economist” scrie ca sta in puterea lui Zeman „sa restabileasca pacea unei administratii ale carei puteri au fost intinse la maxim de Klaus”.

Publicatia afirma ca „Zeman este diferit de predecesorul sau: crede cu fermitate in Uniunea Europeana si este un om de stanga, care admira statul social scandinav. El a promis ca va flutura steagul UE la Castelul Praga, sediul presedintiei”. De asemenea, Zeman va dirija guvernul sau spre a adopta o pozitie mai impaciutoare in negocierile cu Uniunea Europeana.

„The Economist” afirma ca, chiar si asa, „in anumite privinte, Klaus si Zeman sunt destul de asemanatori”. Amandoi sunt populisti care au fost premieri, avand o cariera politica cu hopuri. Amandoi vorbesc raspicat: Klaus, care a respins teoria incalzirii globale, l-a numit pe fostul vicepresedinte american Al Gore un „apostol al ignorantei”, in timp ce Zeman a afirmat ca rivalul sau in alegeri, Karel Schwarzenberg, este un sudetak (termen peiorativ pentru germanii sudeti), i-a numit „hiene” si „gunoi” pe ziaristi, iar pe Yasser Arafat l-a comparat cu Hitler.

In sfarsit, ambii politicieni sunt extrem de virulenti atunci cand se simt tradati. Vaclav Klaus a ajutat la caderea guvernului condus de Mirek Topolanek, care fusese succesorul sau la conducerea Partidului Democratic Civic. La randul sau, Zeman a fost in conflict cu fostii sai colegi social-democrati, care nu l-au spirjinit in 2003, atunci cand a vrut sa candideze la presedintie. Dupa alegerea sa ca presedinte in ianuarie 2013, Zeman a sfirmat ca fostul sau partid nu are de ce sa se teama de o eventuala razbunare. „Multora le e frica insa de mania sa”, scrie „The Economist”.

Suspendarea lui Klaus, simbolica

Camera superioara a Parlamentului ceh a votat luni pentru suspendarea din functie a presedintelui Vaclav Klaus sub acuzatia de tradare, o decizie in mare parte simbolica, in conditiile in care mandatul acestuia se termina joi.

Curtea Constitutionala urmeaza sa stabileasca daca acesta a incalcat legea fundamentala prin amnistia pe care a semnat-o in ianuarie. In cazul in care va fi declarat vinovat, pedeapsa cea mai mare este pierderea functiei, a pensiei si a dreptului de a candida din nou in viitor.

Senatorii il mai acuza pe Klaus ca a incalcat Constitutia prin refuzul de a ratifica o serie de tratate europene si pentru faptul ca nu a numit in functie o serie de judecatori, in ciuda unor decizii ale justitiei in acest sens.

De asemenea, senatul il acuza pe Klaus ca a refuzat sa ratifice un acordul privind fondul european de salvare pentru tarile din zona euro, desi acesta fusese ratificat de parlament.